Doamne, oprește pandemia,
Și lucrarea celui rău,
Să trăim iar bucuria,
Ce-o trăiam în Cortul Tău,
Căci ni-i sufletul uscat,
Într-o arșiță în pustie,
De urgia ce-ai lăsat,
Și de marea Ta mânie.
Iartă-ne, Stăpâne, acum,
Căci regretul ni-i amar;
Sufletul e numai scrum,
Trupul, jertfă pe altar.
Și voința noastră toată
Pusă-i, Doamne, -n slujba Ta,
Și mai mult ca niciodată,
Voia Ta vom căuta!
Fă să cadă la pământ
Orice planuri diavolești,
Căci Tu, Doamne, c-un cuvânt,
Orice rău poți să-l oprești.
Și-acum Doamne, așteptăm
Bunătatea-Ți minunată,
Și-n smerenie Te rugăm,
Mai iartă-ne, Doamne, o dată!
Și-arată-Ți iar îndurarea
Peste lumea îngrozită,
Poate-acuma, cercetarea,
Nu va fi disprețuită!
Ioan Hapca
