Haina dată lui Hristos

Într-o zi vameșul Petru a întîlnit un om atît de sărac, încît nu avea haină pe el. Făcîndu-i-se milă, Petru și-a scos haina sa frumoasă și scumpă și i-a dat-o săracului.

Săracul, după ce a rămas singur, s-a gîndit că nu poate să poarte o haină atît de scumpă și a hotărît să o vîndă.

După câteva zile, mergînd prin piață, Petru și-a văzut haina pe care o dăduse săracului pusă la vînzare. El s-a mâhnit foarte mult și și-a zis în gînd: “Dumnezeu nu a primit milostenia mea, deoarece săracul nu a păstrat haina, ci a pus-o la vînzare.”

Petru a umblat mîhnit toată ziua și așa a adormit. Noaptea el a avut următorul vis. Un tînăr frumos a venit la el îmbrăcat în haina pe care o dăduse săracului. Nedumerit peste măsură, Petru l-a întrebat: “Cine ești și de unde ai această haină?” Tânărul i-a răspuns cu glas dulce: “Eu sînt Hristos și această haină Mi-ai dat-o tu. Căci oricine dă ceva unui sărac, Mie Îmi dă.”

Petru s-a trezit nespus de bucuros, hotărînd ca de atunci înainte să facă și mai multă milostenie. El a devenit atît de bun, încît a ajuns sfînt.

Extras din Micul Pateric. Povestit și ilustrat pentru copii– părintele Savatie Baștovoi, editura Cathisma, 2008.

Previous Post

Rugăciune către Maica Domnului, de Mihai Eminescu

Next Post

Rugăciune pentru tărie în încercări și răbdare în necazuri

Related Posts
Total
19
Share