Însuţi mă întăreşte, Doamne!

Doamne, Dumnezeul meu, din adâncul inimii strig către Tine: nădejdea cea dulce şi făgăduinţa cea nemincinoasă, scăparea celor care nădăjduiesc în Tine, vezi cu ochiul cel bun şi milostiv zdrobirea inimii mele, nu mă lăsa, nu Te depărta de la mine, ci după făguinţa ta cea nemincinoasă, fii cu mine, nevrednicul şi nepriceputul, că pe Tine Te ştiu şi Te mărturisesc Făcător şi Purtător de grijă a toată făptura.

Ci Însuţi mă întăreşte, ca să fiu în această mărturisire bună până la ieşirea sufletului, caută spre mine şi mă miluieşte, păzeşte-mă nevătămat de tot lucru satanei.

Caută, Împărate, că sufletul meu s-a aprins tare cu dragostea Ta şi s-a aţâţat ca setea zădufului în loc fără apă, poftind la Tine, Izvorul nemuririi.

Nu da fiarelor sufletul meu care se mărturiseşte Ţie, ci dă-mi mie, păcătosului, ca în toată viaţa mea să rabd pentru numele Tău şi pentru mărturisirea Ta pe mine însumi întreg să mă jertfesc, că dacă Tu ne întăreşti, au putere şi cei neputincioşi.

Că Tu eşti ajutorul cel nebiruit şi Dumnezeul cel milostiv pe Care Îl binecuvântează toată făptura şi Care preaslăvit este în veci. AMIN.

Extras din Varlaam şi Ioasaf– Sfântul Ioan Damaschin, Editura Cartea Ortodoxă, 2017.

Previous Post

Blestemat este cel ce face lucrurile Domnului cu lenevie

Next Post

Așa este iubirea…

Related Posts
Total
1
Share