Un om care nu credea în Dumnezeu, avea întotdeauna obiceiul să spună că soarele, pământul, universul s-au făcut singure, că totul este din nimic. Într-o zi s-a dus în vizită la un prieten, care, spre deosebire de el, credea în Dumnezeu. Necredinciosul a văzut pe peretele prietenului său un tablou foarte frumos, şi-l întrebă:
– Cine a pictat tabloul acesta?
– Nimeni, răspunse vecinul.
– Cum nimeni?
– Uite aşa. S-a pictat singur, s-a urcat singur pe perete şi acum este aici.
– Vorbeşti aiurea, vecine!, spuse ateul necăjit.
– Ba nu vorbesc deloc aiurea. Dumneata îmi spui la fel, că toate s-au făcut singure, şi că Dumnezeu nu există. Dacă e aşa, şi dumneata trebuie să mă crezi că tabloul s-a făcut singur.
Necredinciosul şi-a plecat capul şi, din ziua aceea, n-a mai zis că nu există Dumnezeu.

Related Posts
Mai bine să murim eroic, decât să fim biruiţi de patimi
– Gheronda, recunoştinţa faţă de Dumnezeu este suficientă pentru a ne îndemna la lupta împotriva patimilor? – Numai…
16/12/2023
Îngrijește-te de vasul pe care ți l-a dat Domnul. Umple-l!
Cu cât „vasul Harului lui Dumnezeu” este mai mare, cu cât responsabilitatea noastră este mai mare… Atât față…
26/05/2021
Nicon cel brav
A fost odată, în vremurile de demult, un tânăr soldat frumos la înfăţişare, vesel la fire şi aprig…
19/03/2022