Grădina Maicii Domnului

Înainte ca peninsula să fie locuită de monahi, tradiția istorisită în cărțile vechi athonite păstrează un eveniment fondator. Maica Domnului, însoțită de Sfântul Apostol Ioan Teologul, plecase pe mare către Cipru pentru a-l vedea pe Lazăr cel a patra zi înviat — pe atunci episcop al insulei. O furtună a abătut corabia spre țărmul peninsulei Athos.

Pe acel țărm — povestesc cărțile vechi — era adunată mulțime de oameni, simțind venirea ei. Maica Domnului ar fi binecuvântat locul și l-ar fi cerut Fiului Său ca grădină proprie, pentru cei ce vor căuta acolo, peste veacuri, viața în pustie.

Tradiția nu este istorie documentată. Dar așa cum o consemnează cărturarii Athosului, ea este temelia pe care s-a clădit, fără întrerupere, o mie de ani de monahism — și temeiul pentru care peninsula este numită până astăzi grădina Maicii Domnului.