Republica Elenă marchează miercuri Ziua Națională, o sărbătoare ce comemorează începutul insurecției din 1821 împotriva Imperiului Otoman și sărbătoarea Bunei Vestiri.
Contextul istoric: De la insurecție la stat suveran
Evenimentele de astăzi celebrează momentul simbolic în care Mitropolitul Germanos de Patras a ridicat stindardul revoluției la mănăstirea Agia Lavra, dând semnalul unei lupte pentru autodeterminare care a durat aproape un deceniu.
După patru secole de dominație otomană, mișcarea de eliberare națională, susținută de marile puteri europene ale vremii și de voluntari internaționali (filoeleni), a condus la recunoașterea independenței Greciei prin Protocolul de la Londra din 1830.
Motto-ul revoluționarilor de la 1821, „Eleftheria i Thanatos” (Libertate sau Moarte), rămâne până astăzi fundamentul identității naționale elene, fiind reprezentat simbolic prin cele nouă dungi ale drapelului național.
Ceremonii oficiale și parada militară
Punctul central al festivităților din acest an este parada militară din Piața Syntagma, în fața Parlamentului Elen din Atena. Ceremonia este prezidată de Președintele Republicii și reunește unități de elită ale forțelor armate, printre care se remarcă Garda Prezidențială (Evzones).
Membrii Gărzii, echipați în costumul tradițional fustanella, defilează într-un ritual simbolic strict.
Fiecare detaliu al uniformei are o semnificație istorică: fusta plisată conține 400 de pliuri, reprezentând numărul anilor de ocupație otomană, iar pantofii cu ciucuri (tsarouchia) cântăresc aproximativ 1,5 kg fiecare, fiind echipați cu lame metalice pentru a produce un sunet distinctiv în timpul marșului.
Dimensiunea creștină
Data de 25 martie coincide cu Buna Vestire (Evangelismos), ziua în care Maica Domnului primește vestea Nașterii Mântuitorului Iisus Hristos.
Această suprapunere nu este accidentală, liderii revoluționari alegând simbolic această zi pentru a lega „vestea cea bună” primită de Maica Domnului de speranța renașterii naționale.
Românii și Grecia
Legăturile dintre România și Grecia au rădăcini istorice. În primul rând, românii sunt printre cei mai numeroși pelerini în Sfântul Munte Athos. Domnitorii români au susținut financiar, timp de secole, Sfântul Munte.
De asemenea, pe teritoriul Greciei de azi trăiesc peste 150.000 de etnici români sau românofoni, incluzând aromânii și vlahii.
O altă legătură între români și greci o reprezintă Sfinții. Sfinți de origine greacă sunt cinstiți de poporul român. Sfântul Ierarh Nectarie, Cuviosul Dimitrie cel Nou sau Sfântul Efrem cel Nou sunt printre cei mai iubiți Sfinți în România, iar acest lucru este reflectat și prin creșterea numărului de copii botezați cu unul dintre aceste nume.
Sursa: http://basilica.ro.
