Om de rugăciune, dar şi poet, Sfântul Ioan Iacob de la Neamţ este un reprezentant important al Ortodoxiei, atât la nivel naţional cât şi internaţional. A trăit 47 de ani, intens, cu un dor nestins după Dumnezeu, dintre care 27 i-a petrecut în monahism.
Puteţi citi aici viaţa Sfântului Ioan, însă, în acest articol, vă prezentăm câteva aspecte mai puţin cunoscute despre Cuviosul ascet născut în Botoşani.
-
Ocrotitor al bibliotecarilor
Sfântul Ioan Românul este considerat apărătorul şi binefăcătorul bibliotecarilor, deoarece a avut această ascultare la Mănăstirea Neamţ. În două rânduri, între anii 1932 – 1934 şi 1935 – 1936, Sfântul Ioan s-a îngrijit de biblioteca existentă în mănăstire încă de la începutul secolului 14.
În Arhiepiscopia Râmnicului, ziua de cinstire a Cuviosului Ioan Iacob a devenit, din anul 2014, sărbătoarea bibliotecarilor vâlceni. Hotărârea de permanenţă a purtat iniţiativa Arhiepiscopului Varsanufie.
-
Primul sfânt român din calendarul Bisericii Ierusalimului
Cuviosul Ioan Iacob a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română în anul 1992. Patriarhia Ierusalimului a recunoscut canonizarea Sfântului Ioan Iacob în anul 2016, fiind primul român cinstit de credincioşii din Ţara Sfântă.
Festivităţile de proclamare a canonizării au fost conduse de Preafericitul Părinte Teofil al III-lea, Patriarhul Ierusalimului, care a oficiat Sfânta Liturghie împreună cu 11 ierarhi din mai multe ţări ortodoxe în Biserica Mănăstirii Sfântul Cuvios Gheorghe de la Hozeva dinȚara Sfântă.
-
Apărătorul orfanilor
Singur la părinţi, Sfântul Ioan Iacob a rămas orfan la o vârstă fragedă, deoarece şi-a pierdut mama pe când avea şase luni, iar tatăl la vârsta de doi ani. Maxim Iacob, tatăl viitorului Sfânt, a murit pe front în Primul Război Mondial. Ilie, pe numele lui de mirean, a rămas în grija bunicii, apoi, după moartea acesteia, de educaţia lui s-a îngrijit un unchi, Alecu Iacob.
Deoarece a rămas fără dragostea părinţilor de la o vârstă fragedă, Sfântul Ioan Iacob este considerat ocrotitorul orfanilor şi mai ales a orfanilor de război.
-
Sfânt poet
Cuviosul Ioan Iacob a fost un scriitor prolific, lăsând posteriorităţii numeroase poezii de o frumuseţe extraordinară.
Criticul literar George Alexe spune despre Sfântul Ioan că a „îmbogăţit literatura naţională cu o rară operă de spiritualitate ortodoxă în adevăratul înţeles al cuvântului, în care sufletul românesc vibrează puternic, regăsindu-se în universalitatea şi comuniunea creştină autentică”.
-
Stareţ al Schitului românesc de la Iordan
Sfântul Ioan Iacob a fost stareţ al Schitului Românesc de la Iordan în perioada în perioada 1947-1952. Schitul a fost construit în 1935, fiind închis din timpul Războiului de şase zile izbucnit în 1967.
În prezent, lucrările pentru deminarea terenului din zona „Valea Mănăstirilor” (Iordan) se apropie de final. Schitul românesc ar putea fi vizitat din nou de pelerini şi redat slujirii liturgice.
Sursa: http://basilica.ro.
