Câinele de la îngroparea Sfântului Efrem cel Nou

Pe 05 mai 1426, Sfântul Efrem cel Nou din Nea Makri a cunoscut moarte mucenicească în mâinile turcilor.

Unei călugărițe de la Mănăstirea Buna Vestire din Nea Makri i s-a descoperit într-o vedenie ce s-a întâmplat după martiriul Sfântului.

Aceasta a văzut cum un câine din mănăstirea din acele vremuri, alb cu pete negre, care trăise în vremea Sfântului, se ținea pe aproape de copacul scorburos (este vorba despre dudul de care a fost spânzurat Sfântul Efrem cel Nou, dud care există și astăzi, în jurul căruia s-a construit în zilele noastre un paraclis). Câinele era foarte nefericit și lacrimile îi curgeau din ochi. Atunci, trei țărani intrară în mănăstire; pe dată câinele începu un du-te-vino între țărani și copacul cel scorburos, lătrând. Unul din bărbați a înțeles că se întâmpla ceva. Se apropiară și văzură trupul însângerat și ciopârțit al Sfântului. Au săpat o groapă și au așezat trupul în ea. După ce ei au luat trupul Sfântului, câinele alergă la scorbură și luă o bucată din trup, căzută în urma numeroaselor chinuri la care fusese supus, și, ținând-o cu delicatețe între dinți, o puse în mormânt laolaltă cu trupul Sfântului. Apoi oamenii acoperiră mormântul și plecară.

Total
577
Shares
Previous Post

Viețile Sfinților – mai, ziua 5

Next Post

Dr. Radu Țincu, medic Terapie Intensivă Floreasca – mărturie despre Sfântul Efrem cel Nou

Related Posts