Dumnezeiescul Luca, şi înţelept şi-nvăţat,
Chinuri de bunăvoie pentru Domnul a primit.
El de torturi şi batjocuri ar fi putut scăpa,
Dar fără ele lumea pe Marele Luca nu l-ar mai fi avut.
Luca cel tânăr adevărul lui Dumnezeu a văzut
Şi Domnului şi-a dăruit inima.
El la învăţătorul auzul şi inima şi-a aţintit,
El a văzut pre de Minuni Făcătorul,
Şi cu duhul recunoscut-a în El pre Veşnicul Creator.
El pre Cel înviat cu ai săi ochi a văzut,
Lui I-a grăit.
El întru numele Lui minuni mari a lucrat.
Hristos singura bucurie a inimii lui S-a făcut,
Lui, Luca i-a jertfit mintea, tinereţea şi bogăţia.
Luca cel bătrân de zile tânăr a fost în Hristos,
El a dăruit lumii cele ce de la Domnul a primit.
Iar după ce-a dat lumii tot ce-a putut dărui,
Atunci lumea, după Scriptură, i-a răsplătit cu dispreţ.
Pe Luca pagini ticăloşi l-au spânzurat de-un măslin,
Chipul lui zâmbet purta, iar trupul braţele în cruce.
Dar braţul lui Hristos din cer s-a pogorât
Şi al Evanghelistului Luca suflet l-a primit.
Sfântul Luca acum se veseleşte în strălucitorul Rai,
Şi-mpreună cu ceilalţi slăviţi Apostoli
Rugi înalţă Domnului pentru Biserica Sfântă
Care se nevoieşte jos pe păânt.
Extras din Proloagele de la Ohrida– Sfântul Nicolae Velimirovici, Editura Egumeniţa.
