Biserica-i preaslăveşte pe minunaţii Doctori,
Pe cei fără de arginţi, făcătorii de minuni.
Ei ca stele luminoase strălucesc,
Din a Domnului lumină,
Ei uriaşi ai duhului sunt,
Sfinţii Cosma şi Damian.
Teodotia fost-a fericita lor maică,
Ea crescut-a sfânt pe aceşti mari sfinţi.
Slăviţii fraţi împlinit-au cu osârdie Legea,
Şi preamilostivi fiind, lui Hristos au plăcut.
Ei au plăcut lui Hristos, Domnul Preamilostivul,
Doctorul Doctorilor,
Întâiul fără de arginţi.
Ei de la Domnul darul medical primit-au
Şi astfel doctori destoinici s-au făcut.
Ei cu darul harului învăţat-au arta,
Şi de aceea pe oameni în dar sănătoşi i-au făcut.
Ale Domnului daruri lor din belşug trimise
Ei din belşug săracilor le împărţeau în dar.
Ei pe săraci vindecau şi la trup, şi la suflet,
Şi aceasta pururi în Numele Domnului Sfânt.
Negura lungilor vremi n-a putut să ascundă
Sfântul nume al Sfinţilor fără de arginţi.
Căci de-atunci până astăzi ei pururea lucrează
Minuni nesfârşite celor ce cred în ei.
Ei şi astăzi vindecă puternic neputincioşi şi bolnavi
Cu rugăciunile lor ce le înalţă-n cer.
Slavă veşnică acestor Sfinţi se cuvine,
Ce pentru noi se roagă la Tronul lui Dumnezeu!
Extras din Proloagele de la Ohrida– Sfântul Nicolae Velimirovici, Editura Egumeniţa.
