Cum credem azi? Feng-Shui sau Reiki?
de Roberto-Cristian Vişan
De multe ori viaţa ni se pare lipsită de sens şi, dacă ar fi să facem un bilanţ, de multe ori, riscăm să cădem în ispita deznădejdii pentru că foarte puţine fapte merită, într-adevăr, să fie pomenite de cei de după noi. Zi de zi ne gândim cum să trăim mai bine şi cum să avem mai mult uitând prea des că această viaţă este o călătorie, mai scurtă sau mai lungă. Deşi Mântuitorul Iisus Hristos ne îndeamnă permanent prin cuvintele sale că scop al acestei vieţi este mântuirea, adesea acest obiectiv este pierdut din vedere de cei ce caută o cale duhovnicească. Invazia de oferte ,,spirituale’’ care oferă tot atâtea căi facile de dobândire a ,,armoniei’’ între om şi Dumnezeu produc adesea dezorientare sau mai grav pierderea sensului vieţii.
Sfânta Scriptură întăreşte o astfel de opinie după cum găsim scris în I Paralipomena cap. XXIX, versetul 15 : ,, Căci călători suntem noi înaintea Ta şi pribegi, ca toţi părinţii noştri; ca umbra sunt zilele noastre pe pământ’’. Există tot mai multi creştini care consideră că zestrea duhovnicească a Bisericii Ortodoxe nu este îndeajuns de atractivă şi de aceea preferă să adere la practici străine de duhul ortodoxiei. Unii cedează uşor la mulţimea de soluţii ,,minune’’ care abundă la tot pasul. Alţii preferă să nu spună că sunt adepţii unor astfel de practici. Mulţi însă le folosesc fără să bănuiască efectele lor în plan duhovnicesc.
Trebuie spus de la început că toate aceste practici au la bază învăţături ale religiilor orientale, care fac referire la un Dumnezeu impersonal, la o pleiadă de zeităţi, forme de energie, toate în totală contradiciţie cu învăţătura creştină.
,,Feng-shui (literalmente „vântul şi apa”) în învăţăturile orientale este un ansamblu de principii care afirmă că formele şi mediul ambiant pot influenţa principiul chi. Chi este o formă complexă de energie, considerată a fi energia universală care menţine totul în viaţă, o forţă invizibilă. Scopul este realizarea armoniei locurilor în care oamenii trăiesc, prin analiza fluxurilor de energie din mediul înconjurător. Bazându-se pe teoria celor 5 elemente (pământ, metal, apă, lemn, foc) şi pe principiile Yin şi Yang, feng-shui încearcă să reechilibreze forţele care se manifestă local pentru a ameliora, sănătatea, prosperitatea şi comportamentul persoanelor. Un chi positiv aduce noroc, un chi negativ aduce nenorocire. Cele patru centre de interes majore din feng-shui sunt: bogăţia, fericirea, longevitatea şi copii sănătoşi. Primele vestigii atestând utilizarea feng-shui datează din secolul al III-lea d.Hr.’’ Cu alte cuvinte bogăţia, fericirea, dragostea depind de obiectele pe care le avem în case, de modul în care le aranjăm şi de abilitatea de a le combina armonios. Pentru a exemplifica, trebuie să spunem că practicanţii cred că vor fi mai bogaţi dacă au în casă obiecte precum : ardei roşii, broască râioasă, copăcei cu monede, corabia bogăţiei, pisoiul norocos sau că dragostea lor depinde de prezenţa în locuinţe a unor obiecte precum : bujori, cai, elefanţi, numărul 8, păsările fericirii. Bineînţeles că magazinele virtuale abundă de oferte nenumărate pentru astfel de obiecte. Ceea ce iniţal este o simplă curiozitate devine o grijă permanentă de a păstra, ordona şi înmulţi obiectele aducătoare de noroc. Sfânta Scriptură ne învaţă că omul a fost creat de Dumnezeu ca stăpân al lumii. Nicăieri în paginile Sfintei Scripturi nu găsim îndemnul de a sluji materiei. Învăţătura ortodoxă ne arată că energiile dătătoare de viaţă, cunoscute ca energii divine necreate sau harul divin, le primim prin lucrarea Sfintelor Taine şi nu prin înşiruirea corectă de obiecte. Mai mult decât atât, învăţătura creştină ne învaţă că sănătatea o primim prin rugăciune şi participarea la Taine.
Este greu de afirmat că longevitatea este determinată de purtarea unei brăţări sau purtarea altor obiecte, dacă avem în vedere numeroasele versete care contrazic o astfel de idee: ,,Să te temi de Domnul Dumnezeul tău şi toate hotărârile Lui şi poruncile Lui, pe care ti le spun eu astăzi, să le păzeşti tu şi fiii tăi şi fiii fiilor tăi, în toate zilele vieţii tale, ca să se înmulţească zilele tale.’’ (Deuteronomul VI, 2); Iată Domnul îţi vesteşte că-ţi va întări casa, iar când se vor împlini zilele tale şi vei răposa cu părinţii tăi, atunci voi ridica după tine pe urmaşul tău (II Regi VII, 12); ,, Şi dacă vei umbla pe drumul Meu, ca să păzeşti legile Mele şi poruncile Mele, cum a umblat tatăl tău David, îţi voi înmulţi şi zilele tale”.(III Regi III, 14). Vedem aşadar că numărul zilelor nu depinde în niciun caz de obiecte ,,pline de energie’’ ,ci de voia lui Dumnezeu. De asemenea în învăţătura creştină boala are rol de îndreptare iar tămăduirea ei nu poate să vină decât de la Dumnezeu.
Acceptarea ideii că obiectele ce ne înconjoară au capacităţi taumaturgice este în contradicţie cu învăţăturile din Sfânta Scriptură: ,,Pe toate căile tale gândeşte-te la Dumnezeu şi El îţi va netezi toate cărările tale. Nu fii înţelept în ochii tăi; teme-te de Dumnezeu şi fugi de rău. Aceasta va fi sănătate pentru trupul tău şi o înviorare pentru oasele tale”.( Pildele lui Solomon III 6-8). ,, Mă rog să ai spor în toate şi să mergi bine cu sănătatea, precum bine mergi cu sufletul’’ (III Ioan I, 2). Învăţătura creştină ne mai arată că există obiecte purtătoare de energii malefice prin lucrarea demonilor, însă motivul pentru care aceste energii demonice sălăşluiesc în obiecte este tocmai acela de a depărta pe om de la slujirea lui Dumnezeu.
Lumea în care trăim pare să fi devenit o lume a ofertelor. De la cele mai ,,avantajoase’’ produse până la ,,alternative’’ religioase de tot felul, viaţa creştinului este asaltată zilnic de astfel de oferte. Fie că este vorba de un afiş din central oraşului care te invită să te instruiesti în ,,terapia spirituală’’, fie de mii de pagini de internet care îţi oferă cursuri online pentru însuşirea tehnicilor de ,,vindecare’’, fie de simple panouri publicitare în care se recomandă cristaloterapia, cromoterapia, magnetoterapia sau ,,călătoriile energetice’’, creştinul de astăzi poate cădea uşor pradă unor astfel de practici. Cel mai adesea între aceste oferte se regăseşte Reiki-ul.
Reiki este un termen generic consacrat în lume pentru a defini Energia Universala, denumire inclusă în diverse tehnici (sisteme) de utilizare a acestei energii. Sistemele Reiki sunt tehnici de accesare a ,,Energiei Universale’’ care poate fi trasmisă spre sine sau spre altă persoană (si nu numai) în scopuri „benefice”. Este un sistem de ,,evolutie spirituală’’, prin care omul poate accesa sursa universală de energie. Se afirmă răspicat că Reiki nu este o religie sau un cult, nici autosugestie, însă din textele transmise se poate extrage uşor un amalgam de învăţături aparţinând mai multor religii, în special cele orientale. Se afirmă că sunt patru grade în reiki. La primul grad practicantul utilizează autotratamentul, care are ca scop echilibrarea chakrelor. Este evident că astfel de învăţături nu pot proveni decât din mistica budistă, lucru dovedit şi de condiţia necesară pentru a trece la nivelul următor, și anume cunoaşterea sutrelor budiste. Numărul celor atraşi de astfel de practice este mic deocamdată, dar din nefericire este în continuă creştere. Pentru a înţelege mai bine cum se derulează un astfel de tratament, voi cita dintr-un manual Reiki: ,, Se curăţă camera cu un beţigaş parfumat sau cu tămâie, se anunţă intenţia de a efectua un tratament Reiki si sunt rugate ,,entitaţile de Lumină’’ sa vină să susţină, să efectueze, să ghideze, etc. acel tratament. Practicantul se spală pe mâini înainte de a începe un tratament. Se începe apoi masajul energetic. La sfarşit se mulţumeşte ghizilor spirituali pentru ajutorul dat’’. Unii practicieni identifică ghizii spirituali sau „entităţile” cu îngerii, fără a ţine cont de cuvântul Sfântului Apostol Pavel care spune: ,,Nu este de mirare, deoarece însuşi satana se preface în înger al luminii’’. (II Corinteni XI, 14). A identifica Lumina cu o simpla energie universală este în contradicţie cu învăţătura creştină, deoarece în învăţăturile evanghelice Mântuitorul Iisus Hristos Se identifică El însuşi cu Lumina. ,,Că oricine face rele urăşte Lumina şi nu vine la Lumină, pentru ca faptele lui să nu se vădească. Dar cel care lucrează adevărul vine la Lumină, ca să se arate faptele lui, că în Dumnezeu sunt săvârşite.’’ (Ioan III, 20-21) . Acesta a venit spre mărturie, ca să mărturisească despre Lumină, ca toţi să creadă prin el. Nu era el Lumina ci ca să mărturisească despre Lumină. (Ioan I, 7-8 ).
Dincolo de modificarea denumirilor pare un ritual acceptabil şi fără pericol. Însă nicăieri în învăţăturile creştine nu ni se vorbeşte însă de masaj energetic, energizarea băuturii şi a mâncării sau alte practice asemănătoare. La gradul al II-lea practicantul învaţă modul de utilizare al simbolurilor. ,,Simbolurile sunt chei care deschid porţi către alte dimensiuni’’. Simbolurile sunt de fapt inscriptii grafice care pot fi traduse ca texte. Spre exemplu: ,,Umanitatea si Divinitatea se unesc pentru a forma un Intreg”, „Toata puterea universului aici acum!”, „Divinitatea din mine saluta Divinitatea din tine!”, „Nu exista trecut, prezent, viitor!’’.
Este evident că aceste texte demonstrează susţinerea unui dumnezeu impersonal sau existenţa unei lumi spaţio-temporale iluzorii, învăţături negate cu vehemenţă de învăţătura creştină. La gradul al III –lea practicantul este capabil să efectueze ,,operaţii energetice’’ trimiţând energiile negative la reciclajul cosmic al Universului. Gradul IV sau maestru Reiki dă posibilitatea practicantului de a avea acces la noi simboluri. Interesantă este afirmaţia că : ,, A fi maestru Reiki nu te face nici mai bun, nici mai rău’’. Atunci ce sens are să mai urmezi astfel de practici? Pericolul este cu atât mai mare, cu cât promotorii acestor practici încearcă să transforme practica reiki în catalizatorul ce va uni practicile religioase. Mai mult decât atât. Se încurajează practicile specifice fiecărei religii fără ca aceasta să afecteze ,,performanţele’’ curative. Într-un articol publicat de unii dintre adepţi, intitulat ,,Reiki şi ortodoxia’’, inepţiile – ca să nu spunem ereziile – sunt la tot pasul. Citez: ,,Reikiul nu a aparut în lumea creştină pentru simplul motiv ca nu aveam nevoie, fiind botezati in numele lui Iisus Hristos şi având iniţiere pe simbolul crucii. Dar pentru că biserica s-a cam departat de El, a fost nevoie de reiki pentru a ne întoarce la adevarurile hristice, nu la dogme. Este adevărat că la Tatăl tot prin Iisus ajungi. Iar reikiul este modul îngăduit și oferit de Bunul Dumnezeu de a da acces la Iisus tuturor, indiferent de religia în care s-au născut. Cei care văd, aud, simt, ştiu că desenând și activând simbolul Rama din Karuna, acolo işi face apariţia un arhanghel (Mihail). De asemenea, dacă citesc Acatistul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil rezultatul este același. Este ca în matematică: dacă a=b și b=c => a=c’’.
Este evident că astfel de practici nu pot avea nimic comun cu Ortodoxia. Din contră, seamănă confuzie şi derută. Pentru un maestru Reiki postul, spovedania, rugăciunea nu sunt decât simple metode de a-i creşte puterea ,,taumaturgică’’. Pentru a ne păzi de astfel de pericole care pot provoca vătămări şi trupului şi sufletului, să urmăm îndemnul Sfintei Scripturi: ,,Iubiţilor, nu daţi crezare oricărui duh, ci cercaţi duhurile dacă sunt de la Dumnezeu, fiindcă mulţi prooroci mincinoşi au ieşit în lume. (I Ioan IV, 1)
Sursa: http://www.manastirea-vlahuta.com/search/label/reiki
