– De ce Dumnezeu nu îi omoară pe ucigaşi, eretici, revoluţionari, desfrânaţi încă de când se află în pântecele mamei lor, pentru a le mântui sufletele de gheena focului şi a-i scăpa pe alţii de reaua lor influenţă?
– Îndelunga răbdare a lui Dumnezeu este condiţia necesară pentru mântuirea noastră. Dacă Dumnezeu v-ar asculta sfatul, atunci ar mai rămâne pe Pământ atâţia oameni câţi sunt pe Lună. Înainte-vederea dumnezeiască permite dezvoltarea binelui şi a răului, altfel voinţa omenească ar fi o ficţiune.
– V-am pus întrebarea despre eretici, revoluţionari, sinucigaşi etc., spunând că este mai bine pentru ei să moară în pântecele mamei pentru a nu simţi întreaga putere a focului gheenei. Răspunsul dumneavoastră la această întrebare mi-a stârnit nedumerire. După logica dumneavoastră, reiese că omul este judecătorul său şi Dumnezeu nu Se amestecă în viaţa şi în sfera duhului liber al omului. Acest lucru seamănă cu deismul şi agnosticismul. Ajutaţi-mă să mă lămuresc asupra acestei probleme.
– Dacă înainte-vederea lui Dumnezeu l-ar osândi pe păcătos mai dinainte, atunci voinţa liberă ar fi una aparentă. Darul voinţei libere oferă condiţii pentru dezvoltarea binelui şi răului. Dumnezeu nu face o selecţie mai înainte de vreme asupra umanităţii.
