Am stat de vorbă cu un om care scrie, la propriu, istorie. Caligrafic. Pictorul Costel Nacu, inspector eparhial la Sectorul Patrimoniu și Pictură Bisericească al Arhiepiscopiei Bucureștilor, este persoana care scrie Tomosuri sinodale și alte acte sau gramate cu valoare istorică.
L-am găsit lucrând la Tomosul pentru proclamarea canonizării Cuvioasei Teofana Basarab. Această activitate presupune caligrafie, desen și pictură miniaturală.
Scrie pe un pergament din piele de capră. Imperfecțiunile și forma atipică a suportului îngreunează munca, spune Costel Nacu.
Este absolvent de teologie, la București, Secția Arte plastice, promoția 2008. După facultate, a lucrat ca pictor bisericesc pe diverse șantiere. Din 2015 lucrează la Arhiepiscopia Bucureștilor, unde a scris zeci de astfel de pergamente.
„Nu doar Tomosuri de canonizare, ci și Gramate Sinodale pentru înființarea sau înălțarea în rang a unor eparhii, Gramate și Acte Patriarhale ori Mitropolitane prilejuite de alegerea și întronizarea unor ierarhi sau Acte de sfințire a unor biserici ori instituţii bisericeşti”.
„Am ajuns din voia lui Dumnezeu aici. Oameni care scriu frumos mai sunt. Eu scriam oribil când eram mic. Prin clasa a cincea am cunoscut un părinte foarte în vârstă care scria extrem de frumos, părintele Cuza, care avea în jur de 90 de ani. Mi-a plăcut foarte tare, și am început să-i imit scrisul. Din plăcere am ajuns să scriu frumos, nu a fost un obiectiv”.
Pictorul mărturisește că i-a fost greu la început. Chiar dacă avea experiență în pictură, aceasta era o activitate nouă. Și nici nu a avut de la cine să învețe.
Anterior, de realizarea tomosurilor se ocupa preotul Alexandru Moțoc, Inspector general bisericesc la Cancelaria Sfântului Sinod, care a decedat în 2016.
„Pentru că Părintele Moțoc s-a dus pe lumea cealaltă, mi-a fost greu la început. Nu am avut de cine să întreb ce se face, cum se face”.
Pentru un astfel de tomos lucrează de la 3-4 zile până la o săptămână, în funcție și de activitățile pe care le face în paralel. Folosește tușuri de caligrafie, cerneală, culori de pictură. Are diverse stilouri și penițe pe care și le-a modificat singur pentru scrierea pe pergament.
„O altă provocare este logistica. Fiecare document este unic. Cu text mai mult sau mai puțin, cu steme diferite. Sinodul, titulaturile se modifică. Încă am am emoții dacă îmi încap toți ierarhii”, spune Costel Nacu pregătind la centimetru Tomosul Sfintei Teofana.
Cu rigla în mână, explică faptul că acolo unde apare Icoana Sfintei canonizate este chiar pielea de pe gâtul animalului care prezintă adesea mici imperfecțiuni.
Pergamentul este realizat la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Textile si Pielărie București.
„Cumpărăm mai multe și le păstrăm pe stoc. Dacă institutul nu va mai produce, va fi dificil pentru că nu se găsesc în Europa. Nu folosesc așa ceva decât muzeele și Biserica”, explică Costel Nacu.
Costel Nacu este ucenicul pictorului Dan Ivanovici cel care i-a fost mai mult decât un maestru. De la el a învățat că viața de pictor bisericesc e mai mult decât o meserie, este un mod de a fi.
Nu-i place să copieze modele și zice că, dacă toată lumea ar fi copiat, am fi avut câte o singură Icoană pentru fiecare Sfânt. Consideră că „este important ca iconarul să-și pună mintea la contribuție și să se raporteze la contemporaneitate, căci fiecare epocă își reflectă gândirea”.
I-am cerut un sfat pentru tinerii pictori bisericești. A zis, scurt: „Sfatul e același pe care îl dau întotdeauna: Să facă cu pasiune!”.
Foto credit: Mircea Florescu / Basilica.ro
Tomosul sinodal pentru proclamarea canonizării Sfintei Cuvioase Teofana Basarab (Text integral)
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române
Preaiubitului cler, cinului monahal şi dreptcredincioşilor creştini
din Patriarhia Română,
Har, pace și bucurie de la Dumnezeu, iar de la Noi, arhiereşti binecuvântări!
Cuviincios și drept lucru este a cinsti pomenirea celor ce s-au săvârșit întru sfințenie, care au câștigat de la Dumnezeu îndrăznire datorită vieții lor plină de evlavie și de fapte bune. Pe aceștia Tatăl Cel din ceruri i-a luminat cu harul Duhului Sfânt și, prin Fiul Său cel Unul Sfânt, i-a așezat în ceata sfinților. Despre ei Mântuitorul nostru Iisus Hristos ne spune că, întrucât au ascultat cuvântul Său, s-au făcut „prietenii” Lui (Ioan 13, 14). Biserica cinstește pe sfinți cu laude și cântări, împreună cu prorocul de Dumnezeu insuflat care zice: „eu am cinstit foarte pe prietenii Tăi, Dumnezeule, și foarte s-a întărit stăpânirea lor” (Psalm 138, 17), pentru că aceștia au împlinit voia lui Dumnezeu, după cum citim în Psalmi: „prin sfinții care sunt pe pământul Lui, minunate a făcut Domnul toate voile Sale” (Psalm 15, 3).
Printre acești slujitori aleși ai lui Dumnezeu se numără și Sfânta Cuvioasă Teofana Basarab. Această mare nevoitoare și iubitoare de Dumnezeu, fiica domnitorului Basarab I Întemeietorul (1310-1352), s-a născut la începutul secolului al XIV-lea.
A primit la botez numele Teodora și a avut parte de o educație aleasă, în dragoste de Dumnezeu și de aproapele. În anul 1322, s-a căsătorit cu Ivan Alexandru, viitorul țar al Bulgariei (1331-1371). Ei au avut împreună trei băieți și o fată, pe care Teodora i-a crescut insuflându-le dragostea de Hristos, rugăciunea, smerenia și înțelepciunea, pregătindu-i astfel pentru dregătoriile pe care aveau să le primească mai târziu. A fost greu încercată de necazuri, doi dintre fiii săi murind în războaie.
În anul 1345, țarul Ivan Alexandru a hotărât să se despartă de țarina Teodora, alegând să ia de soție o necreștină. Repudiată de la curtea țarului bulgar, Teodora Basarab a răbdat necazurile, cu încredere în purtarea de grijă a lui Dumnezeu. S-a smerit și a ales viața monahală, pentru a-I sluji cu dragoste și dăruire Mirelui Hristos, primind la tunderea în monahism numele Teofana.
Ea este cea dintâi monahie de neam român cunoscută în istorie, făcând parte din ceata nevoitorilor isihaști. Sfânta Cuvioasă Teofana Basarab a viețuit pentru o scurtă perioadă într-o mănăstire de lângă Târnovo, apoi și-a ales o nevoință mai aspră, viețuind pustnicește mai întâi la Mănăstirea Ivanovo și, în ultima parte a vieții, la Mănăstirea Albotina, unde a deprins rugăciunea lui Iisus. Această mare cuvioasă isihastă, vlăstar al dinastiei Basarabilor, a rămas în memoria vie a Bisericii, în evlavia ierarhilor, a preoților, a călugărilor și a mirenilor ca pildă de smerenie, de răbdare, de înfrânare și de iubire jertfelnică.
Smerenia Noastră, la propunerea Sinodului Mitropoliei Munteniei și Dobrogei, împreună cu toți membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, privind la viețuirea plăcută lui Dumnezeu a acestei Sfinte Cuvioase, luând aminte la credința ei tare și nestrămutată, la râvna ei vrednică de laudă pentru rugăciune și apărarea dreptei credințe, la dragostea ei față de poporul român și bulgar, luând aminte la râvna ei vrednică de laudă pentru slujirea lui Dumnezeu și a poporului ce poartă numele lui Hristos, urmând Tradiției Sfinte a Bisericii Ortodoxe Române și chemând în ajutor harul Preasfintei, celei de o ființă, de viață făcătoarei și nedespărțitei Treimi,
HOTĂRÂM
Ca, de acum înainte și în veci, Sfânta Cuvioasă Teofana Basarab să fie numărată între sfinții Bisericii și să fie pomenită în cântări de laudă în ziua ei de prăznuire, la 28 octombrie în fiecare an, urmând ca aceasta să fie înscrisă în Sinaxar, în cărțile de cult, precum și în calendarul Bisericii Ortodoxe Române.
De asemenea, rânduim să se tipărească slujba și viața Sfintei Teofana Basarab, să i se zugrăvească icoana, care să fie primită cu toată evlavia de dreptcredincioșii creștini, iar chipul său să fie zugrăvit la loc potrivit, alături de ceilalți sfinți, în bisericile care se vor ridica din temelie sau se vor zugrăvi de acum înainte.
Și, pentru ca evlavia dreptmăritorilor creștini să sporească prin cinstirea și chemarea în rugăciune a Sfintei Teofana Basarab, mai rânduim ca ea să fie și ocrotitoare a unor biserici noi sau reînnoite.
Pentru deplina statornicire a celor pe care le-am hotărât în chip sinodal și canonic, am întocmit și întărim cu semnăturile noastre acest Tomos Sinodal de proclamare a canonizării Sfintei Teofana Basarab, pe care îl aducem la cunoștința preacucernicului cler, a preacuviosului cin monahal și a dreptcredincioșilor creștini din Patriarhia Română.
Acest Tomos Sinodal de canonizare se proclamă astăzi, 21 mai, din anul mântuirii 2022, la Catedrala Patriarhală din București.
Harul Domnului nostru Iisus Hristos și dragostea lui Dumnezeu Tatăl şi împărtășirea Sfântului Duh să fie cu voi cu toți! (2 Corinteni 13, 13).
Președintele Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române
† D a n i e l
Arhiepiscopul Bucureştilor, Mitropolitul Munteniei şi Dobrogei, Locţiitorul tronului Cezareei Capadociei, Locțiitor de Episcop al Daciei Felix şi
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
† Teofan Arhiepiscopul Iașilor și Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei |
† Laurenţiu Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului |
|
† Andrei Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului |
† Irineu Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei |
|
† Ioan Arhiepiscopul Timişoarei şi Mitropolitul Banatului |
† Petru Arhiepiscopul Chişinăului, Mitropolitul Basarabiei şi Exarhul Plaiurilor |
|
† Iosif Arhiepiscopul Ortodox Român al Europei Occidentale şi Mitropolitul Ortodox Român al Europei Occidentale şi Meridionale |
† Serafim Arhiepiscopul Ortodox Român al Germaniei, Austriei şi Luxemburgului şi Mitropolitul Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale şi de Nord |
|
† Nicolae Arhiepiscopul Ortodox Român al Statelor Unite ale Americii şi Mitropolitul Ortodox Român al celor două Americi |
† Nifon Mitropolit onorific, Arhiepiscopul Târgoviștei şi Exarh Patriarhal |
|
† Teodosie Arhiepiscopul Tomisului |
† Calinic Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților |
|
† Irineu Arhiepiscopul Alba Iuliei |
† Varsanufie Arhiepiscopul Râmnicului |
|
† Ioachim Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului |
† Calinic Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului |
|
† Ciprian Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei |
† Casian Arhiepiscopul Dunării de Jos |
|
† Timotei Arhiepiscopul Aradului |
||
† Ignatie Episcopul Huşilor |
† Lucian Episcopul Caransebeşului |
|
† Sofronie Episcopul Ortodox Român al Oradiei |
† Iustin Episcopul Ortodox Român al Maramureșului şi Sătmarului |
|
† Nicodim Episcopul Severinului şi Strehaiei |
† Antonie Episcopul de Bălți |
|
† Veniamin Episcopul Basarabiei de Sud |
† Vincenţiu Episcopul Sloboziei și Călărașilor |
|
† Andrei Episcopul Covasnei și Harghitei |
† Galaction Episcopul Alexandriei şi Teleormanului |
|
† Ambrozie Episcopul Giurgiului |
† Sebastian Episcopul Slatinei şi Romanaţilor |
|
† Visarion Episcopul Tulcii |
† Petroniu Episcopul Sălajului |
|
† Nestor Episcopul Devei şi Hunedoarei |
† Siluan Episcopul Ortodox Român al Ungariei |
|
† Siluan Episcopul Ortodox Român al Italiei |
† Timotei Episcopul Ortodox Român al Spaniei și Portugaliei |
|
† Macarie Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord |
† Mihail Episcopul Ortodox Român al Australiei și Noii Zeelande |
|
† Ioan Casian Episcopul Ortodox Român al Canadei |
† Varlaam Ploieșteanul Episcop-vicar patriarhal |
|
† Ieronim Sinaitul Episcop-vicar patriarhal |
† Timotei Prahoveanul Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor |
|
† Nichifor Botoșăneanul Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor |
† Ilarion Făgărăşanul Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului |
|
† Benedict Bistrițeanul Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului |
† Paisie Lugojeanul Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei |
|
† Marc Nemțeanul Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale |
† Sofian Brașoveanul Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei şi Luxemburgului |
|
† Damaschin Dorneanul Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților |
† Emilian Crișanul Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Aradului |
|
† Timotei Sătmăreanul Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului |
† Daniil Densușeanul Arhiereu-vicar al Episcopiei Devei și Hunedoarei |
† Atanasie de Bogdania Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei |
† Teofil de Iberia Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei |
Sursa: http://basilica.ro.