…şi ungeau cu untdelemn pe mulţi bolnavi şi-i vindecau (Marcu 6:13).
Sfinţii Apostoli făceau aceasta, iar nouă ni se porunceşte să facem la fel. Sfântul Apostol lacov ne zice : Este cineva bolnav între voi? Să cheme preoţii Bisericii şi să se roage pentru el, ungându-l cu untdelemn, în numele Domnului, Şi rugăciunea credinţei va mântui pe cel bolnav şi Domnul îl va ridica şi, de va fi făcut păcate, se vor ierta lui (lacov 5 : 14-15).
Nimeni altineva nu trebuie chemat decât numai preoţii, păstorii bisericii. Bolnavul nu trebuie uns decât numai în Numele Domnului, altfel este vrăjitorie. Căci nimeni nu-l va putea ridica pe bolnav decât numai însuşi Domnul şi nimeni nu-i poate ierta păcatele decât numai Unul Domnul.
Dar de ce se face ungerea cu untdelemn şi nu cu altceva? Pentru că aşa ne porunceşte Domnul, iar noi suntem datori ascultare şi credinţă.
Și de ce s-a poruncit ca noi să ne botezăm cu apă şi să fim mirunşi cu Sfântul şi Marele Mir şi împărtăşiţi cu pâine şi cu vin? Pentru că aşa a voit Domnul şi a Lui dumnezeiască Purtare de Grijă, iar al nostru este numai a crede şi a asculta.
Multe materii se folosesc în Sfintele Taine, dar Harul Domnului unul este precum Unul este Domnul şi totul de la Domnul este.
Dar de ce are Dumnezeu nevoie de materii din lumea noastră ca să verse peste noi Harul Său? Nu Domnul are nevoie de materii din lumea noastră pentru aceasta, ci noi; căci din materii din lumea aceasta fiind alcătuiţi, avem nevoie de ele.
Aplecându-se cu milă asupra slăbiciunilor noastre, Domnul foloseşte materii pentru a noastră vindecare, îngerilor celor fără de trup El le dăruieşte Harul într-un mod netrupesc. Uleiul cel simplu în sine nu are niciun efect, tot aşa cum niciun efect nu au prin ele însele nici celelalte materii; harul lui Dumnezeu în schimb este atotputernic. Prin intermediul uleiului sfinţit însă, Domnul ne dă nouă Harul Duhului Său Celui Sfân şi acel har este medicamentul care vindecă bolnavii, ridică de la pământ infirmii şi redă sănătatea mintală celor nebuni.
O, fraţilor, cât de negrăită este bunătatea lui Dumnezeu! Ce nu a făcut Dumnezeu pentru noi? El a cunoscut mai dinainte toate nevoile noastre şi a văzut mai dinainte toate leacurile pentru fiecare din ele. El nouă nu ne cere decât să credem în El şi să împlinim şi să luăm ca pe nişte leacuri Poruncile Sale. Oare nu este cea mai mare obrăznicie şi ruşine ca noi să luăm cu conştiinciozitate medicamentele şi reţetele prescrise de doctori, care sunt oameni muritori ca şi noi, şi să nesocotim prescripţiile Domnului Celui Care este Nemuritor?
O, Atotbune Doamne, topeşte inimile noastre împietrite cu puterea Duhului Tău, aşa încât mai înainte de sfârşitul nostru să arătăm roadele recunoştinţei celei către Tine, Atotbune şi Atotînţelepte Doamne!
Căci noi Ţie ne închinăm, Ţie îţi mulţumim şi pre Tine Te lăudăm în veci. Amin.
Extras din Proloagele de la Ohrida– Sfântul Nicolae Velimirovici, Editura Egumeniţa.