Echilibrul clasic-modern in pedagogie

În acest articol ne propunem discutarea următoarelor subiecte intens dezbătute mai ales în mediul pedagogic ortodox:

  • Importanța pregătirii clasice
  • Baza materială necesară pregătirii clasice
  • Importanța pregătirii moderne
  • Baza materială necesară pregătirii moderne
  • Folosirea softurilor educaționale este o obligație legală
  • Echilibrul clasic-modern în pedagogie
  1.  Importanța pregătirii clasice

Așa cum am arătat în articolul precedent, pregătirea clasică se referă la pregătirea pe care au avut-o Sfinții Ierarhi Vasilie cel Mare, Grigorie Teologul, Ioan Gură de Aur, Grigorie Palamas, Fotie al Constantinopolului, Cuvioșii Ioan Damaschin și Maxim Mărturisitorul, precum și Sfintele Eufimia și Ecaterina, împreună cu alte persoane născute în familii de nobili care au avut și dorința și posibilitatea de a da copiilor lor o educație aleasă și o pregătire culturală de excepție.

Pregătirea clasică nu se obținea printr-un învățământ de masă. Știm bine că în antichitate și evul mediu majoritatea oamenilor erau analfabeți, câțiva din clasa de mijloc știau să scrie, să citească și să socotească atât cât era necesar în profesia lor, iar pregătirea superioară era rezervată aristocrației.

Pregătirea clasică nu se făcea pentru examene, nici pentru găsirea unui loc de muncă, deoarece vorbim despre nobili care aveau asigurate rangurile și toate cele necesare vieții. Ea era o pregătire particulară și se realiza într-o relație specială maestru-discipol, maestrul făcând parte din elita culturală a vremii.

Să ne referim la Sfântul Ierarh Ioan Gură de Aur. Tatăl său, Secundus, era unul dintre generalii Orientului, iar mama sa, Antuza, provenea din una dintre cele mai ilustre familii ale Antiohiei. Sfântul Ioan a studiat cu cel mai vestit orator al vremii, Libaniu și cu Andragatie filosoful. Educația creștină a primit-o mai întâi în familie, de la mama sa, iar mai apoi de la Meletie, episcopul Antiohiei, care l-a și botezat, de la Diodor, starețul unei mănăstiri din Antiohia și profesor la Școala Teologică, și de la ascetul Carterie.

Se studiau: Gramatica, Limbile clasice, Istoria, Geografia, Filosofia, Morala, Logica, Retorica, Fizica aristotelică, Aritmetica, Geometria, Astronomia și Medicina, precum și diverse domenii ale Artei. Mai târziu s-au dezvoltat Hidrostatica și Hidrodinamica, precum și Tehnica dispozitivelor mecanice.

Când spunem “pregătire clasică”, spunem Pitagora, Euclid, Arhimede, Heron, Hippocrates, Leonardo da Vinci, Galileo Galilei, René Descartes, Andreas Vesalius, Iohannes Kepler, Leonhard Euler, William Harvey, Thomas Willis, Simon Stevin, Blaise Pascal… Ei au avut o pregătire clasică, iar noi, dacă dorim să le continuăm traiectoria culturală, trebuie să le studiem operele, dacă nu în original, măcar în traducere!

Cu o pregătire clasică, ne așteptăm la rezultate de acest fel: La 10 ani, Gauss rezolva probleme de Analiză Matematică și cunoștea limbile Latină, Greacă, Franceză, Engleză, Spaniolă, Italiană, Rusă. Înainte de vârsta de 18 ani a redescoperit teorema lui Bode și a descoperit teorema binomială și teorema numerelor prime. Deja studiase lucrările lui Newton, Euler și Lagrange. La 14 ani, Descartes a început să elaboreze lucrări de Matematică și Filosofie. La 19 ani, Euler își lua doctoratul cu o teză referitoare la propagarea sunetului. Vedem de aici importanța studiului clasic, dar și a motivației și a muncii. Să nu ne amăgim! Dacă nu apar astfel de rezultate, să nu credem că am reușit să oferim o pregătire clasică!

Pregătirea clasică se realiza în mod firesc, temeinic, de dragul cunoașterii, fără graba și stresul de azi, într-o atmosferă de respect față de moștenirea culturală a lumii. Cei care, în vremea noastră, au avut ocazia de a învăța în particular într-o atmosferă asemănătoare, cunosc sentimentul tainic creat de convorbirea cu un cărturar bătrân, de citirea la lumânare, de scrierea cu condeiul, de aroma specifică a cărților vechi, de atmosfera impresionantă a unei biblioteci vechi, de atingerea cu sfială a manuscriselor cu vechime de sute de ani. Dacă cineva dorește în prezent să realizeze cadrul necesar unei pregătiri clasice trebuie să înceapă de aici, de la această atmosferă de taină și respect.

  1. Baza materială necesară pregătirii clasice

În primul rând, biblioteca. Ea trebuie să conțină sute de cărți vechi, originale, împreună cu copii și traduceri ale cărților vechi rare. Biblioteca ar trebui să conțină:

  • operele lui Galen (Corpus Medicorum Graecorum);
  • operele lui Hippocrates (în original și traducere);
  • lucrările tehnice și științifice ale lui Leonardo da Vinci;
  • operele lui Galilei (Le Opere di Galileo Galilei, Edizione Nazionale, 20 volume);
  • operele lui Descartes (Discours de la methode ; Le monde, ou, Le traite de la lumiere, et des autres principaux objects des sens ; Lettres, où sont traittées les plus belles questions de la morale, physique, medecine, et des mathématiques)
  • operele lui Kepler (Joannis Kepleri Astronomi Opera omnia, 8 volume) .

Evident, spațiul limitat al unui articol nu ne permite să dăm o listă completă. Dar sunt convins că ideea a fost înțeleasă.

Al doilea element al bazei materiale este ansamblul de laboratoare. Mă refer la laboratoarele de Matematică, Fizică, Chimie, Biologie, Astronomie, Geologie, Inginerie, dotate complet.

De exemplu, laboratorul de Matematică trebuie să fie dotat cu teodolit și clinometru, cu dispozitive mecanice de trasare a parabolei, hiperbolei, elipsei și a diverselor curbe parametrice, apoi modele tridimensionale ale corpurilor geometrice, împreună cu secțiunile plane și cu desfășurările acestor obiecte.

Laboratorul de Fizică trebuie să fie dotat cu balanțe, pârgii, scripeți, resorturi, dinamometre, dispozitive pentru studiul frecării, pentru deplasarea pe plan înclinat, pentru aruncarea pe orizontală și pe oblică, pentru studiul Hidrostaticii, Aerostaticii, Hidrodinamicii și Aerodinamicii, tuburi și coarde sonore, rezonatori, stative și standuri de suport și prindere, calorimetru, densimetru, pirometru, termometru, anemometru, barometru, higrometru, dispozitive pentru studiul tensiunii superficiale, dispozitive pentru studiul deformării materialelor, etc.

Fără astfel de dotări nu se poate vorbi de o pregătire clasică !

  1. Importanța pregătirii moderne

Lipsa unei biblioteci vaste cu cărți vechi, precum și incapacitatea financiară de a realiza laboratoare dotate corespunzător, sunt doar două dintre motivele care au dus la folosirea calculatoarelor și softurilor educaționale pentru studiul științei și tehnicii. Oricât de mult ar fi unii împotriva folosirii mijloacelor pedagogice moderne, trebuie să înțeleagă faptul că este și imoral și ilegal să-i lase pe adolescenți fără pregătire tehnico-științifică. Ori avem posibilitatea să le oferim biblioteci și laboratoare, ori folosim softurile educaționale create special pentru experiențe în mediu virtual! Este inadmisibil să-i lăsăm și fără laboratoare, și fără softuri!

Experiența de viață mi-a arătat cât de importantă este dotarea unei școli particulare cu calculatoare și softuri educaționale pentru toate disciplinele. Mai ales în mediul ortodox, posibilitățile financiare sunt reduse, deoarece ideal este ca o școală particulară ortodoxă să nu fie o afacere, ci o misiune, o jertfă prin care noi, adulții, oferim copiilor și adolescenților posibilitatea de a se pregăti în cele mai bune condiții, cu un efort financiar minim din partea familiilor. Mai ales în România, situația financiară nu ne permite să susținem un învățământ particular clasic. De aceea folosim softuri de simulare a axperimentelor științifice! Cu mai mult timp în urmă, am realizat pregătirea laboratoarelor în vederea autorizării unei școli particulare. Eram conștient de faptul că resursele financiare nu pot acoperi nici 5% din necesar. De aceea, printr-o activitate susținută care a durat câteva luni, am căutat resurse informatice și am dotat școala cu softuri educaționale gratuite și materiale științifice în format video, pentru toate disciplinele. Comisia ARACIP care a venit în inspecție pentru autorizarea școlii a fost mulțumită de dotările laboratoarelor cu resurse informatice și mi-a comunicat faptul că important este ca elevii să poată realiza aceste experimente, chiar și în mediul virtual.

Pregătirea modernă are alte scopuri față de cea clasică. Ea se realizează în cadrul unui învățământ de masă, fiindcă toți membrii societății moderne trebuie pregătiți corespunzător. Iar pregătirea se face pentru o inserție socială optimă, astfel încât adolescenții și tinerii să poată lucra ceva util și în același timp moral.

Este inadmisibil ca, sub pretextul păstrării tradiției, să-i obligăm pe adolescenți să se limiteze la vechile metode pedagogice și la vechile cunoștințe pe care le-am acumulat noi în adolescență! Este o diferență de 40-50 de ani! O jumătate de secol! Societatea s-a schimbat mult. Multe meserii au dispărut și au apărut altele noi. Vă rog să vă gândiți la următoarele meserii: dogar, pălărier, cojocar, tăbăcar, lustragiu, liftier. Adolescenții de azi nici nu au auzit de ele. Așa cum nici părinții și bunicii lor nu au auzit de următoarele meserii moderne:

  • Data Scientist
  • Risk Consultant
  • Software Developer
  • Web Developer
  • IT Project Engineer
  • IT Systems Administrator
  • IT Security Engineer
  • IT eCommerce Consultant
  • Market Research Analyst
  • Operations Research Analyst
  • Logistician
  • Database Administrator
  • Computer Network Architect
  • Computer Support Specialist
  • Wind Turbine Technician, etc.

Știu ce spun unii: „Copilul meu se va face medic. Nu are nevoie de pregătire modernă! Nu-și dorește meseriile menționate mai sus!”. Bine! Dar nici Medicina nu mai este cea de acum o jumătate de secol! În anul I se studiază Anatomia și sunt foarte utile modelele anatomice virtuale 3D. Tot atunci se studiază Biofizica și Biochimia și se utilizează softuri de simulare a fenomenelor fizice și de reprezentare 3D a structurilor chimice.

Tot în anul I se studiază Informatica Medicală și Biostatistica și sunt folosite softuri de specialitate. La aceste cursuri le este foarte greu studenților care nu au studiat Informatica și softurile matematice în adolescență!

Fiziologia și Genetica beneficiază din plin de softuri și simulatoare. Chirurgia folosește VR (Realitatea Virtuală) pentru antrenarea capacităților operatorii.

Inteligența artificială (AI) se folosește deja pentru orientarea în diagnostic și prognostic. Știu că AI se poate folosi și în scopuri rele… Dar nu acesta este subiectul nostru. Rețelele neurale artificiale (ANN) pe care se bazează AI sunt instruite cu un număr foarte mare de cazuri medicale, astfel încât experiența lor depășește experiența unui medic începător. Rezultatul poate fi folosit măcar orientativ!

Microscopia și Imagistica Medicală folosesc softuri de prelucrare a imaginilor. De curând, am participat la un webinar organizat în Statele Unite, referitor la algoritmii de prelucrare și îmbunătățire a imaginilor medicale și mi-am dat seama de importanța acestui domeniu.

  1. Baza materială necesară pregătirii moderne

Pentru elevii de liceu, aceasta costă foarte puțin comparativ cu cea clasică. Cuprinde, în principal, costul aparatelor (calculatoare, monitoare moderne, videoproiector, imprimantă). Softurile educaționale sunt gratuite, cu excepția unora care sunt totuși accesibile financiar. Există softuri educaționale gratuite online și offline pentru Matematică, Statistică, Logică, Fizică, Chimie, Biologie, Medicină, Astronomie, Tehnică, Artă (desen, pictură, animație 2D și 3D, modelare 3D, muzică).

  1. Folosirea softurilor educaționale este o obligație legală

Dacă cercetați disciplinele studiate în facultățile de Matematică, veți găsi și o disciplină numită Software matematic. De ce? Pentru simplul motiv că utilizarea softurilor educaționale în predare este reglementată prin lege. Actualii studenți, viitorii profesori de Matematică trebuie să se instruiască în folosirea softurilor matematice pe care le vor folosi în procesul de predare-învățare-evaluare.

În România, Programa Școlară de Matematică pentru Gimnaziu prevede:

“Reprezentarea datelor statistice folosind softuri matematice” (p.7);

“Organizarea informațiilor pe baza unor criterii, utilizând sortarea, clasificarea și reprezentarea grafică (cu accent pe interpretarea aceluiași set de date în contexte diferite şi pe utilizarea softurilor matematice)” (p.13);

“Construcţia unei configuraţii geometrice cu triunghiuri având proprietăți date, cu ajutorul instrumentelor geometrice sau al softurilor matematice ” (p.14);

“Utilizarea instrumentelor geometrice şi a softurilor matematice pentru a desena diferite configuraţii spațiale” (p. 26).

În Franța este larg răspândită folosirea softurilor educaționale. Programa de Matematică din Franța prevede folosirea calculatorului și a softurilor educaționale, atât de către profesori, cât și de către elevi, pentru vizualizare și reprezentare, pentru calcul numeric și formal, pentru simulare și programare.

În Belgia este în uz un document legislativ intitulat “Stratégie numérique pour l’éducation”, publicat în 2019, în care se prevede necesitatea de a investi în competențele numerice (informatice) și folosirea softurilor educaționale în predare, la toate disciplinele. De asemenea, Programa Școlară de Matematică din Belgia prevede folosirea softurilor matematice pentru testarea unei conjecturi, pentru analiza și prezentarea rezultatelor matematice, pentru generarea unor șiruri numerice, pentru derivare și integrare, pentru realizarea graficelor și calculelor din Statistică și Teoria Probabilităților. De asemenea, este prevăzută folosirea softurilor de reprezentare geometrică 2D și 3D (logiciels de géométrie dynamique).

În Elveția, există un document legislativ similar, intitulat La numérisation dans l’education, publicat în 2021.

Au fost publicate multe studii care dovedesc faptul că softurile educaționale sunt utile în procesul de predare-învățare.

Din moment ce Informatica este introdusă în România ca disciplină obligatorie începând cu clasa a V-a, conform programei din 2017, consider că este o utopie încercarea de interzicere a Informaticii sub pretexte religioase, precum și afirmații care îi induc în eroare pe părinți și care acreditează ideea că în școlile particulare ortodoxe nu se face Informatică! Să nu ne amăgim și să nu amăgim pe nimeni! O școală particulară nici nu poate funcționa în cadru legal fără Informatică, fără calculatoare și fără softuri educaționale!

În loc să purtăm o luptă absurdă împotriva Informaticii, mai bine ne-am uni eforturile pentru a da o direcție ortodoxă preocupărilor informatice ale adolescenților! Să-i învățăm să realizeze materiale didactice informatice pentru orele de Religie, să creeze site-uri ortodoxe, să restaureze prin metode informatice imagini ale frescelor și icoanelor vechi, să realizeze animații ortodoxe, să modeleze 3D spații arhitectonice bisericești, etc.

  1. Echilibrul clasic-modern în pedagogie

Sfinții Părinți ne învață calea de mijloc. Aceasta nu înseamnă mediocritate, ci echilibru.

Se poate realiza acest echilibru dacă alegem din fiecare tip de pregătire (clasic și modern) ceea ce este valoros și accesibil.

Acea mare bibliotecă clasică se poate moderniza, cuprinzând cărți în format electronic, în română, engleză, franceză, germană, greacă, din diverse discipline. Lectura este foarte importantă!

De asemenea, se pot realiza fizic acele experimente științifice care sunt atât de simple încât pot fi efectuate și acasă. Mici construcții cu materiale din lemn și plastic, construcții geometrice folosind rigla și compasul, experiențe cu un plan înclinat, plutirea obiectelor, circuite electrice simple cu baterie, experiențe cu magneți. Toate acestea sunt importante deoarece educă simțul fizic.

Toate celelalte trebuie realizate cu softuri educaționale. De exemplu, în Matematică există softuri gratuite pentru operații cu numere întregi, puteri, calcul algebric, fracții, funcții, ecuații, sisteme de ecuații, reprezentări geometrice 2D și 3D, transformări geometrice, construcții geometrice, matrice, derivare și integrare, Statistică și Probabilități. Adică, tot ce este necesar pentru gimnaziu și liceu.

Din pregătirea clasică putem folosi Latina și Greaca, în special pentru etimologia termenilor științifici. De asemenea, este importantă Istoria Științei și Filosofia Științei.

Din pregătirea modernă luăm metodele moderne de predare, precum și cunoștințele despre calculatoare, algoritmi, rețele, site-uri și folosim toate softurile educaționale din domeniul științific și artistic pe care le considerăm adecvate pentru copiii noștri.

Evident, ca ortodocși, așezăm toate aceste cunoștințe clasice și moderne pe temelia sigură a Ortodoxiei și ne străduim să folosim talanții spre slava lui Dumnezeu și spre folosul oamenilor!

Ioan Vlăducă

 —

Bibliografie

Administration générale de l’Enseignement, Service général de l’Enseignement organisé par la Fédération Wallonie-Bruxelles, Programme d’études mathématiques, 467/2015/240.

Fédération Wallonie-Bruxelles, Stratégie numérique pour l’éducation, 2019.

Bulletin officiel 30/23 juillet 2009, Mathématiques. Classe de seconde.(www.education.gouv.fr)

Monitorage de l’éducation en Suisse, Educa, La numérisation dans l’education, Berne, 2021.

Programa Școlară pentru disciplina Matematică, clasele a V-a – a VIII-a, 2017.

Isaac N. Bankman, Handbook of Medical Imaging Processing and Analysis, Academic Press, 2000.

Katarzyna Blinowska, Practical Biomedical Signal Analysis using MATLAB, CRC Press, 2012.

Nazihatulhasanah Arbain and Nurbiha A. Shukor, Global Conference on Business & Social Science-2014, GCBSS-2014, 15th & 16th December, Kuala Lumpur. The effects of GeoGebra on students achievement, Procedia – Social and Behavioral Sciences 172 ( 2015 ) 208 – 214

Total
2
Shares
Previous Post

Minunile Cuviosului Porfirie Kapsokalivitul în Grecia – mărturie directă

Next Post

Film: Cuviosul Irodion – Starețul de la Lainici

Related Posts