Să-ți țes cu lacrimi grele a tale suferinţe
E lucru cu-anevoie, o mare fără ţărmuri…
Dar în aceste ape înoată cu dorinţe,
Sirene de poveste ce-ți duc cu ele gânduri.
Iubitul meu, Emine, ce stai în beznă-adâncă!
Din vecinicele-ţi cruguri îmi verşi cu geniu gânduri,
Citind din graiu-ți dulce faci inima să plângă,
Şi totuşi! Lacrimi grele îmi cad pe-aceste rânduri!
15.01.2023, Preot Cristian Alexandru
