Evanghelia zilei (Ioan 1, 43-51)

În vremea aceea a vrut Iisus să plece în Galileea și a găsit pe Filip. Și i-a zis Iisus: Urmează-Mi! Iar Filip era din Betsaida, din cetatea lui Andrei și a lui Petru. Filip a găsit pe Natanael și i-a zis: Am aflat pe Acela despre Care au scris Moise în Lege și prorocii, pe Iisus, fiul lui Iosif din Nazaret. Și i-a zis Natanael: Din Nazaret poate fi ceva bun? Filip i-a zis: Vino și vezi. Iisus a văzut pe Natanael venind către El și a zis despre el: lată, cu adevărat, israelit în care nu este vicleșug. Natanael l-a spus: De unde mă cunoști? A răspuns Iisus și i-a zis: Mai înainte ca Filip să te cheme, te-am văzut când erai sub smochin. Răspuns-a Natanael: Rabbi, Tu ești Fiul lui Dumnezeu, Tu ești Împăratul lui Israel! Iar Iisus i-a zis: Pentru că ți-am spus că te-am văzut sub smochin, crezi? Mai mari decât acestea vei vedea. Și a grăit: Adevărat, adevărat zic vouă, că de acum veți vedea cerul deschizându-se și pe Îngerii lui Dumnezeu suindu-se și coborându-se peste Fiul Omului.


Biserica – mireasa lui Hristos

Sfântul Grigorie de Nyssa, Omilii la Ecclesiast, Omilia II, în Pă­rinți și Scriitori Bisericești (1998), vol. 30, p. 208

„Precum corul privește țintă către dirijor, marinarii spre cârmaci, iar trupa spre comandantul ei, tot așa și cei ce formează totalitatea Bisericii privesc spre conducătorul Bisericii: Hristos.”

Sfântul Chiril al Alexandriei, Glafire la Facere, Cartea a Șasea a Glafirelor la Facere, 3, în Părinți și Scriitori Bisericești (1992), vol. 39, p. 196

„Căci El este capul; iar noi, trup și mădulare din parte (Coloseni 1, 18; Efeseni 5, 30).”

Metodiu de Olimp, Banchetul sau despre castitate, Discursul III: Thalia, VIII, Părinți și Scriitori Bisericești (1984), vol. 10, pp. 62-63

„Biserica crește zi de zi în număr, strălucire și frumusețe, datorită unirii și relațiilor intime cu Cuvântul, Care și acum coboară spre noi, când ne amintim de pătimirile Sale. Biserica n-ar putea concepe altfel pe credincioși și nu i-ar putea naște din nou prin baia renașterii (Tit 3, 5), dacă Hristos nu S-ar fi smerit și pentru ei, dacă nu i-ar fi cuprins în Sine în timpul pătimirilor și ar fi murit pentru ei, dacă nu s-ar fi unit cu Biserica spre a-i da putere din coasta Sa, ca să crească toți cei zidiți de El, cei născuți prin baie, care primesc oase și trup din oasele și trupul Său, adică din sfințenia și slava Sa.”

Herma, Păstorul, Vedenia II – 8, 1, în Părinți și Scriitori Biseri­cești (1979), vol. 1, pp. 279-280

„Pe când dormeam, fraților, un tânăr foarte frumos la chip mi-a făcut o descoperire, zicându-mi:

– Cine crezi că este bătrâna de la care ai primit cartea cea mică? Eu i-am spus:

– Sibila!

– Te înșeli, mi-a răspuns acela, nu este ea!

– Dar cine? am întrebat eu.

– Biserica, a răspuns acela.

Și i-am spus:

– Pentru ce-i bătrână?

– Pentru că a fost creată înainte de toți, mi-a răspuns acela. De asta e bătrână, și pentru Biserică a fost creată lumea.”

Sfântul Clement Romanul, Omi­lie, numită a doua Epistolă către Corinteni, cap. XIV, în Părinți și Scriitori Bisericești (1979), vol. 1, p. 119

„Fraților, dacă vom face voia lui Dumnezeu, Tatăl nostru, vom face parte din Biserica cea dintâi, cea duhovnicească, cea creată înainte de soare și de lună.” 

Sursa: http://ziarullumina.ro

Previous Post

Apostolul zilei (Ap. Evrei 11, 9-10; 32-40)

Next Post

Toiagul cel înflorit al Ortodoxiei

Related Posts
Total
0
Share