„Zis-a Domnul către iudeii care crezuseră într-Însul: Cel ce mănâncă Trupul Meu și bea Sângele Meu rămâne întru Mine și Eu întru el. Precum M-a trimis pe Mine Tatăl cel viu și Eu sunt viu prin Tatăl, tot așa și cel ce Mă mănâncă pe Mine va fi viu prin Mine. Aceasta este Pâinea care S-a pogorât din cer, nu precum au mâncat părinții voștri mana și au murit. Cel ce mănâncă această Pâine va trăi în veac. Acestea le-a zis pe când învăța în sinagoga din Capernaum. Deci, mulți din Ucenicii Lui, auzind, au zis: Greu este cuvântul acesta! Cine poate să-l asculte? Iar Iisus, știind în Sine că Ucenicii Lui murmură împotriva Lui, le-a zis: Vă smintește aceasta? Dar dacă veți vedea pe Fiul Omului suindu-Se acolo unde era mai înainte? Duhul este cel ce dă viață; trupul nu folosește la nimic. Cuvintele pe care vi le-am spus sunt duh și sunt viață. Dar sunt unii dintre voi care nu cred. Căci Iisus știa de la început cine sunt cei ce nu cred și cine este cel care îl va vinde. Și zicea: De aceea am spus vouă că nimeni nu poate să vină la Mine, dacă nu-i este dat de la Tatăl. Și, de atunci mulți dintre ucenicii Săi s-au dus înapoi și nu mai umblau cu El. Deci a zis Iisus celor doisprezece: Nu vreți și voi să vă duceți? Simon-Petru I-a răspuns: Doamne, la cine ne vom duce? Tu ai cuvintele vieții veșnice. Și noi am crezut și am cunoscut că Tu ești Hristos, Fiul lui Dumnezeu Celui viu.”
Pâinea vieții
Sfântul Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omilia a IV-a, 12, în Părinți și Scriitori Bisericești (1992), vol. 34, p. 103
„Domnul Se întrupează, de asemeni, în mâncare și în băutură, așa cum s-a scris în Evanghelie: Cel ce mănâncă pâinea aceasta, va trăi în veac (Ioan 6, 51) – ca să sature și să umple sufletul de bucuria cea duhovnicească și de negrăit. Pentru că zice: Eu sunt pâinea vieții (Ioan 6, 35). De asemenea, El (Se transformă) și în unda băuturii celei cerești, așa cum a zis: Dar cel ce va bea din apa pe care i-o voi da Eu (nu va mai înseta în veac pentru că apa pe care i-o voi da Eu) se va face în el izvor de apă curgătoare spre viața veșnică (Ioan 4, 14). Sau după cum zice (Apostolul): Și toți din aceeași băutură ne-am adăpat (I Corinteni 10, 4).”
Sfântul Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a Patra, Cap. 2, în Părinți și Scriitori Bisericești (2000), vol. 41, p. 396
„Dar cei ce au mâncat, zice, mana, au murit, ca unii ce n-au primit nicio viață de la ea. Căci ea nu era cu adevărat de viață făcătoare, ci mai degrabă o satisfacere a foamei trupești și era primită ca un chip al hranei adevărate. Iar cei ce primesc în ei Pâinea vieții vor avea nemurirea drept cunună. Căci, nesocotind cu totul stricăciunea și relele din ea, vor urca la lungimea veșnică și nesfârșită a vieții în Hristos.”
Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia VII, VI, în Părinți și Scriitori Bisericești (1994), vol. 23, p. 98
„Nu ne dă Hristos apă de izvor, ci sânge viu, care nu-i simbol al morții, ci pricină a vieții.”
Sursa: http://ziarullumina.ro
