Dumnezeu veghează asupra noastră
„Zis-a Domnul către Ucenicii Săi: Când vă vor prigoni în cetatea aceasta, fugiți în cealaltă; adevărat grăiesc vouă: Nu veți sfârși cetățile lui Israel, până ce va veni Fiul Omului. Nu este ucenic mai presus de învățătorul său, nici slugă mai presus de stăpânul său. Destul este ucenicului să fie ca învățătorul și slugii ca stăpânul. Dacă pe stăpânul casei l-au numit Beelzebul, cu cât mai mult pe casnicii lui? Deci nu vă temeți de ei, căci nimic nu este acoperit care să nu iasă la iveală și nimic ascuns care să nu ajungă cunoscut. Ceea ce vă grăiesc la întuneric, spuneți la lumină; și, ceea ce auziți la ureche, propovăduiți de pe case. Nu vă temeți de cei ce ucid trupul, iar sufletul nu pot să-l ucidă; temeți-vă mai curând de Acela care poate și sufletul și trupul să le piardă în gheena. Oare nu se vând două vrăbii pe un ban? Și niciuna din ele nu va cădea pe pământ fără știrea Tatălui vostru. La voi însă și perii capului toți sunt numărați. Așadar, nu vă temeți; voi sunteți cu mult mai de preț decât păsările.”
Dumnezeu ne privește
Sfântul Vasilie cel Mare, Omilii la Psalmi, Omilia la Psalmul XXXIII, X, în Părinți și Scriitori Bisericești (2011), vol. 4, pp. 488- 489
„Ochii Domnului spre cei drepți și urechile Lui spre rugăciunea lor (Psalmul 33, 14).
După cum Sfinții sunt trup al lui Hristos și mădulare în parte (I Corinteni 12, 27) – și Dumnezeu a așezat în Biserică pe unii ochi, pe alții limbi, pe unii să țină loc de mâini, iar pe alții să țină loc de picioare -, tot așa și sfintele puteri cele duhovnicești, care sunt în locul cel ceresc, unele se numesc ochi, pentru că li s-a încredințat supravegherea noastră, iar altele se numesc urechi, pentru că primesc rugăciunile noastre. [Psalmistul], în versetul acesta, a numit ochi și urechi puterea care ne supraveghează și primește rugăciunile noastre.
(…) De vreme ce oricare faptă a dreptului este vrednică de privirea lui Dumnezeu și pentru că orice vorbă a lui este lucrătoare și plină de putere – fiindcă dreptul nu grăiește nimic în zadar -, de aceea cuvântul [psalmului] spune că dreptul este întotdeauna privit și întotdeauna ascultat.
Iar fața Domnului spre cei ce fac rele, ca să nimicească de pe pământ amintirea lor. (Psalmul 33, 15)
Cred că aici este numită față venirea liberă și vizibilă tuturor a Domnului la Judecată. De aceea s-a spus că ochii Domnului privesc asupra celui drept, pentru că ochii Lui ne privesc încă de departe. Dar însăși fața Lui se va arăta, ca să nimicească toată amintirea răutății. Să nu-mi înțelegi cumva că fața lui Dumnezeu este plăsmuită trupește, pentru că atunci ar părea cu totul nesocotite cele spuse de Scriptură, anume că deoparte sunt ochii lui Dumnezeu care strălucesc asupra celui drept și deoparte este fața lui Dumnezeu care se îndreaptă spre cei răi. Fiindcă nici nu există ochi fără față, nici față lipsită de ochi. Așadar, omul nu poate să vadă fața lui Dumnezeu și să trăiască (Ieșirea 33, 20), dar îngerii celor mici din Biserică văd fața Tatălui nostru Cel din Ceruri (Matei 18, 10).”
Sursa: http://ziarullumina.ro
