Evanghelia zilei (Matei 17, 10-18)

Vindecarea lunaticului

În vremea aceea Ucenicii L-au întrebat pe Iisus, zicând: Pentru ce, dar, zic cărturarii că trebuie să vină mai întâi Ilie? Iar El, răspunzând, a zis: Într-adevăr, mai întâi va veni Ilie și va așeza la loc toate. Eu însă vă spun vouă că Ilie a și venit, dar ei nu l-au cunoscut, ci au făcut cu el câte au voit; așa și Fiul Omului va pătimi de la ei. Atunci au înțeles Ucenicii că Iisus le-a vorbit despre Ioan Botezătorul. Și, mergând ei spre mulțime, s-a apropiat de El un om, îngenunchind înaintea Lui și zicându-I: Doamne, miluiește pe fiul meu, că este lunatic și pătimește rău, căci adesea cade în foc și adesea în apă. Și l-am adus la Ucenicii Tăi, însă ei n-au putut să-l vindece. Iar Iisus, răspunzând, a zis: O, neam necredincios și îndărătnic, până când voi fi cu voi? Până când vă voi suferi pe voi? Aduceți-l aici la Mine. Atunci Iisus l-a certat și demonul a ieșit din el și copilul s-a vindecat din ceasul acela.


Cât de mult ne iubește Dumnezeu

Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omilia VII, VI, în Părinți și Scriitori Bisericești (1987), vol. 21, pp. 94-95

„Se cuvine, dar, să cunoști co­vârșitoarea iubire de oameni a Stăpânului tuturor, pe care a arătat-o neamului nostru! A întins cerul, a așternut pământul, a creat tăria, ca un zid despărțitor între ape; (…) a împodobit pământul cu semințe și cu celelalte ierburi; a trecut apoi la crearea celor doi mari luminători și a feluritelor stele, ca să împodobească cu ele cerul; a adus apoi la ființă din ape viețuitoare însuflețite și păsările zburătoare pe pământ sub tăria cerului. A împlinit astfel numărul celor cinci zile. Și pentru că trebuia să fie create din pământ animale, a poruncit Dumnezeu să fie aduse și acestea la ființă; unele pentru hrana noastră, altele bune să ne slujească; au mai fost create și fiarele și târâtoarele. Deci, după ce a împodobit totul, după ce a pus în toate cele văzute cuvenita rânduială și frumusețe, după ce a pregătit masă scumpă plină cu fel de fel de mâncăruri, îmbelșu­gată și bogată, după ce a înfrumu­sețat în fel și chip cele de sus și cele de jos, și a făcut, ca să spun așa, palat împărătesc, strălucitor peste tot, ei bine, atunci a creat pe cel ce avea să se bucure de toate aceste frumuseți. I-a dat stăpânire peste toate cele văzute și arată cu cât este mai de preț decât toate cele ce fuseseră create cel ce avea să fie plăsmuit, de vreme ce porun­cește ca toate cele făcute să fie sub stăpânirea și conducerea lui.”

Sfântul Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a Doua, Cap. I, în Părinți și Scriitori Bisericești (2000), vol. 41, p. 177

Așa de mult, zice, a iubit Dumnezeu lumea, că și pe Fiul Său Cel Unul-Născut L-a dat (Ioan 3, 16). Să vadă iarăși ereticul care luptă împotriva lui Hristos și să spună: în ce constă mărimea dragostei lui Dumnezeu-Tatăl, sau cum ne-am putea altfel minuna de ea după cu­viință? Va trebui să răspundă, fără îndoială, că mărimea minunată a dragostei Lui se vede în aceea că dă pentru noi pe Fiul Său, Care este Unul-Născut.”

Sursa: http://ziarullumina.ro.

Previous Post

Apostolul zilei (I Corinteni 11, 8-23)

Next Post

Pregătirea pentru rugăciune

Related Posts
Total
0
Share