Era odată un grădinar foarte bun la inimă, care lucra toată ziua la grădina sa, iar banii cîştigați îi dădea săracilor. Multă vreme a petrecut grădinarul aşa şi Dumnezeu îl ajuta în toate pentru bunătatea lui.
Dar iată că într-o zi a venit diavolul la grădinar şi a început a-l ispiti: „De ce dai toți banii tăi săracilor şi nu-ți pui măcar cîțiva deoparte? Iată, o să ajungi şi tu bătrîn! Şi ce vei face dacă vine vreo boală peste tine?” La început grădinarul n-a luat în seamă acele vorbe, deoarece ştia că Dumnezeu îl ajută în toate. Dar, trecînd zilele şi tot gîndindu-se la acele cuvinte, a hotărît să pună un galben deoparte.
N-a trecut multă vreme, că grădinarul a dosit şi un al doilea galben. Şi tot aşa, pînă a umplut cu galbeni un borcan, pe care l-a îngropat în grădină.
Nimeni nu pricepea ce se petrece cu grădinarul. Toți au văzut că de la un timp el se schimbase foarte mult. Săracii, care mai înainte veneau la el şi primeau din legumele din grădină, erau acum alungați cu mînie. Grădinarul vindea totul la piață, iar banii îi ascundea cu frică în borcan.
Văzind zgîrcenia de care a fost cuprins grădinarul, Dumnezeu Şi-a întors fața de la el şi nu-l mai ajuta. Şi iată că, într-o zi, lucrînd prin grădină gîndindu-se la borcanul cu bani, grădinarul a călcat într-o greblă și și-a rănit piciorul pînă la os. Mulți doctori a chernat grădinarul, dar fără folos, căci piciorul i se umfla tot mai tare şi de acum începuse să putrezească.
