Ia uite ce rufe murdare are

O pereche s-a mutat într-o casă nouă.

Dimineața, abia sculată din somn, femeia s-a uitat pe fereastră și a văzut o vecină care atârna rufele pe balcon.

– Ia uite ce rufe murdare are! – i-a zis femeia soțului.

Acela însă citea o carte și nici n-a băgat-o în seamă.

– Pesemne că are săpun prost… sau poate că nici nu știe să spele. Ar trebui s-o învețe cineva – nu se lăsa femeia.

Și tot așa – de fiecare dată când vecina atâr­na rufele la uscat, femeia se mira cât sunt de murdare.

Într-o bună zi, uitându-se pe fereastră, a stri­gat:

– Oho! Astăzi rufele sunt curate! Să vezi că ve­cina a învățat, în sfârșit, să spele.

– Ba nu – a zis soțul. Pur și simplu astăzi m-am sculat mai de dimineață și ți-am spălat fereastra.

Așa e și în viața noastră: înainte de a-i osândi pe alții ar fi bine să ne uităm cât ne sunt de curate gândurile și inima.

Extras din De ce nu sunt înger. Povești de trecut timpul cu folos – traducere din limba rusă de Adrian Tănăsescu-Vlas – București, Editura Sophia, 2018.

Previous Post

Viețile Sfinților – iulie, ziua 31

Next Post

Autobiografia Cuviosului Efrem Katunakiotul – subtitrare română

Related Posts
Total
0
Share