Altă întâmplare dovedeşte credinţa neîndoielnică şi evlavia ce-o avea Cuviosul Nicolae Planas în săvârşirea sfintelor sale îndatoriri.
Acolo, în parohia sa, pe o stradă îngustă, se ascundea un lepros într-o stare gravă. I se stricaseră buzele, din cauza înfricoşătoarei boli.
Odată, Părintele a mers să-l împărtăşească, dar gura lui distrusă n-a putut primi Sfântul Trup al Domnului, care a căzut alături. Fără nicio şovăială, Părintele s-a aplecat şi cu gura sa a luat mărgăritarul dumnezeiesc care căzuse şi l-a „consumat”.
Aceasta s-o audă şi cei care şovăie să se împărtăşească, pentru că se tem de microbi!
Într-adevăr, mare blasfemie! Dumnezeul viilor şi al morţilor, Care a făcut cerul şi pământul să fie biruit de microbi! Aiureli ale necredinţei celei întunecate.
Cât despre bolnavul acesta, l-a descoperit Poliţia şi l-a trimis la azilul de leproşi împreună cu fiica lui, care şi ea se molipsise şi avea degetele distruse. Cu toate acestea, Părintele n-a păţit nimic.
Extras din Sfântul Nicolae Planas ocrotitorul celor căsătoriți – Monahia Marta, Editura Evanghelismos.
