Fiind un frate bolnav și aproape de moarte, a mers Cuviosul Patermutie la el spre cercetare. Și, văzându-l pe acela că se teme de moarte pentru păcatele sale, a zis către el:
– Pentru ce nu ești gata, fiule, de călătorie? Eu cred că mustrarea va merge cu tine și acolo.
Și a zis bolnavul:
– Rogu-mă ție, Părinte, roagă pe Dumnezeu pentru mine, ca să-mi dea mie măcar puțină vreme de pocăință.
Răspuns-a Bătrânul:
– Acum cauți vreme de pocăință? Dar vremea trecută unde este? Și ce-ai făcut în toate zilele călugăriei tale? Oare, n-ai putut să-ți tămăduiești rănile tale cele mai dinainte, ci mereu ai adăugat răni peste răni?
Iar bolnavul nu înceta, rugând pe Cuviosul, cu lacrimi, ca să se roage Domnului pentru el. Și i-a zis Sfântul:
– Dacă nu vei mai adăuga de acum rele peste rele, atunci mă voi ruga, pentru că bun este Domnul, Cel iubitor de oameni, îndelung-răbdător, și-ți va da ție vreme spre curățirea păcatelor tale.
Aceasta zicând-o, și-a plecat genunchii la rugăciune și, după multă rugăciune, sculându-se, a zis bolnavului:
– Iată, trei ani îți dă ție Domnul în viața aceasta, numai cu adevărat să te pocăiești.
Și, luându-l de mână, l-a ridicat pe el sănătos și l-a luat cu el în pustie. Iar după acei trei ani, iarăși a mers cu el la frați. Și a stat înaintea lor fratele, ca un Înger al lui Dumnezeu. Și, mulți adunându-se la Cuviosul și ascultând cuvintele lui cele ca mierea, a întins cuvânt despre roadele pocăinței, vorbind toată noaptea până dimineața. Și, întru acea vorbire, fratele cel ce împlinise pocăința cea de trei ani a fost văzut ca și cum dormita. Și așa și-a dat sufletul său în mâinile lui Dumnezeu, fără durere și fără frică, ca și cum ar fi adormit într-un somn dulce.
Încă se spune despre Cuviosul Patermutie că de multe ori a trecut râul Nilului, umblând pe deasupra apei. Iar odată, fiind adunați câțiva frați, într-o chilie, și vorbind spre folosul sufletului și fiind ușile încuiate, a stat Sfântul în mijlocul lor, precum oarecând Hristos Domnul în mijlocul Apostolilor, căci atât de mare era întru minuni Cuviosul Patermutie, fiind plin de Harul lui Dumnezeu.
Sursa: Proloagele, în fiecare zi împreună cu Sfinții, vol. 2, Ed. Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, 2011 via http://www.urcusspreinviere.ro.
