ÎPS Teofan: „Părintele Arhiepiscop Pimen ne va lipsi multora dintre cei care încă suntem în valea plângerii acestei lumi”

Cuvântul Înaltpreasfințitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, rostit vineri, 22 mai 2020, în cadrul slujbei de înmormântare a Înaltpreasfințitului Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților.

Iubit popor al lui Dumnezeu din Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților,
Cler și credincioși,
Înaltpreasfințiți Părinți,
Preasfințiți Părinți,
Distinse autorități,

Zis-a Domnul despre Prorocul David: Aflat-am pe David al lui Iesei, bărbat după inima Mea, care va face toate voile Mele (Faptele Apostolilor 13, 22). Acest cuvânt s-a rostit în toate bisericile ortodoxe la Sfânta Liturghie de miercuri, 20 mai, ziua plecării la Domnul a Înaltpreasfințitului Arhiepiscop Pimen.

Bărbat după inima Domnului, care a făcut voia Sa, îndraznim și noi a spune despre alesul lui Dumnezeu, Părintele Arhiepiscop Pimen. O privire atentă și onestă, adâncă și obiectivă asupra vieții și lucrării vrednicului Vlădică descoperă pe bărbatul iubit de Dumnezeu. Da, iubit de Dumnezeu a fost și avem încredințarea că este Arhipăstorul Moldovei de miazănoapte – Bucovina. A fost iubit de Dumnezeu pentru că s-a străduit să asculte glasul Stăpânului ceresc, să-I înțeleagă mesajul și să-I împlinească porunca. Iubit a fost de Dumnezeu pentru că a împlinit voia Sa.

Vlădica Pimen a avut parte de o viață tumultuos de bogată, viață surprinzătoare în complexitatea ei, uimitoare în coordonatele ei esențiale. Născut în perioada interbelică, trăind din plin timpul războiului, martor al întregii perioade comuniste și participant la durerile fără de sfârșit ale mult așteptatei renașteri a României post-decembriste, Înaltpreasfințitul Pimen domină acest răstimp în chip smerit și majestuos deopotrivă.

„A fost un om bun, un ierarh integru, călugăr adevărat, nașul tuturor ierarhilor din Sfântul Sinod. Mi-a fost drag…”, mărturisea cineva în ziua plecării Părintelui Arhiepiscop Pimen la Domnul.

Oamenii l-au perceput ca atare, doreau să-l privească, să-l asculte, să-l atingă. Chipul său de pustnic trimitea la pagini de Pateric. Cuvântul direct, scurt, fără menajamente căldicele, false crea sentimentul unui om care nu are timp de pierdut în explicații și justificări inutile. Înfățișarea sa exterioară – prelungire a celei lăuntrice – se apropia de icoanele de la Voroneț. Era, de fapt, o extensiune a acestora. Le-a iubit nespus, a luptat pentru restaurarea lor, s-a întristat nespus în fața indiferenței multora față de acest tezaur identitar al românilor. Suferea pentru Basarabia și Bucovina de Nord înstrăinate. Mormântul Măriei Sale, Ștefan cel Mare și Sfânt, îi era altar al Moldovei, pe care o dorea întregită în trupul României.

Toți îi erau dragi, îndeosebi bătrânii și copiii. Între copii se simțea ca un bătrân cu inimă de copil. Între bătrâni trăia sentimentul unui copil care se îngrijește de bunici. Avea o mare slăbiciune: nu era în stare să accepte că un bătrân este bolnav și părăsit. Era aprig, neînduplecat în dorința sa de a-i ajuta pe cei în vârstă. Avea, poate, sentimentul de vinovăție, văzându-se pe sine înconjurat de oameni, iar alții se aflau în părăsire. Se implica, stăruia, insista, trecea peste obstacole și neînțelegerea multora în dorința de a-i ajuta pe bătrânii săi dragi, de a fi împreună cu ei, bucurându-le inima.

În toate, Înaltpreasfințitul Arhiepiscop Pimen a fost un om special. Și timpurile, oamenii și provocările au fost pe măsură. Acum s-a înfățișat înaintea Dreptului și Milostivului Dumnezeu. Avem încredințarea că Hristos Domnul l-a primit în Împărăția Sa, alături de Părintele Iachint de la Putna, Patriarhii Iustin și Teoctist, de mulțimea de preoți, viețuitori ai sfintelor mănăstiri și credincioșii pe care i-a cunoscut și care l-au precedat în drumul spre veșnicie.

Părintele Arhiepiscop Pimen ne va lipsi multora dintre cei care încă suntem în valea plângerii acestei lumi. Această lipsă va fi suplinită de rugăciunea sa pentru noi. Îl rugăm să ne ierte pentru cele ce i-am greșit și ne încredințăm rugăciunilor sale.

Veșnică să-i fie pomenirea!

† Teofan,

Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei

Sursa: http://doxologia.ro