La cum bun este tot ceea ce vine de la Domnul

„Şi a văzut Domnul că este bună lumina”. (Facerea 1: 4)

Şi a văzut Domnul că este bine (Facerea 1: 10, 12, 18, 21, 25).

Fraţilor, de la Făcătorul nostru Cel Bun ies numai lucrări bune. Prin urmare, să tacă toţi cei care bârfesc şi zic că de la El iese şi binele şi răul.

După fiecare minunată lucrare a Sa, Domnul Însuşi a zis că este bună. El a zis de şase ori că ceea ce a lucrat este bun, iar a şaptea oară a rostit acelaşi cuvânt privind toată Zidirea în ansamblu: El a dat verdictul Lui dumnezeiesc asupra tuturor celor de El lucrate şi a zis că sunt „bune foarte” (Facerea 1: 31). Prin urmare, Domnul a rostit întru totul de şapte ori că cele aduse la fiinţă din voinţa Lui sunt bune.

Oare nu este ceva de mirare când auzim pe unii oameni venind cu hulitoarea afirmaţie protrivit căreia răul şi binele ar ieşi ambele de la Dumnezeu, în egală măsură?

Dar Domnul, ca şi când ar fi ştiut că asemena învinuiri se vor arunca asupra Lui, sau, mai bine zis, că asemenea huliri se vor arunca asupra Lui de-a lungul tuturor veacurilor, şi-a rostit apărarea mai dinainte, şi a rostit-o de şapte ori, pentru toate veacurile şi pentru toate generaţiile de oameni de pe pământ.

Răul vine numai de la păcat şi niciun păcat nu se află în Domnul. Prin urmare, Domnul nu poate fi nicicum sursa răului.

El Se numeşte Atotputernic tocmai pentru că El este puternic spre a lucra tot binele. Răi, preverşi şi vicleni sunt acei aşa-zişi pricepuţi în Scripturile Sfinte care zic că „Atotputernic” înseamnă tocmai aceasta, că Domnul poate să facă şi binele, şi răul. Dumnezeu este Însuşi izvorul a tot binele care nu este întunecat de nimic şi nimic nu poate ieşi de la El care să fie contrar binelui. Să cunoaştem, fraţilor, că aceia care grăiesc despre dualitatea lui Dumnezeu Care este Izvorul Însuşi a tot binele, sunt ei înşişi nişte amestecături de bine şi de rău, nişte amestecături ale dualităţii. Dar să mai ştim că toţi cei care iubesc binele vor lupta pururea să urmeze Lui, contra aplecărilor lor rele şi păcătoase, şi că toţi cei care însetează după bine au în inima lor conştiinţa clară că Dumnezeu este pururea bun, niciodată altfel.

O, Stăpâne Doamne Făcătorul nostru, Cela Ce eşti Ziditorul a tot binele şi ale Căruia lucrări sunt bune în veac, a Ta este toată slava şi mulţumirea în veci, Amin!

Extras din Proloagele de la Ohrida– Sfântul Nicolae Velimirovici, Editura Egumeniţa.

Total
31
Shares
Previous Post

Evanghelia zilei (Ioan 5, 24-30)

Next Post

Evanghelia zilei (Ioan 5, 30-47; 6, 1-2)

Related Posts