La ore, pe vremea mea…

Preot Alexandru Lungu

Când eram elev în clasa a 8 la școala generală numărul 3 din Fălticeni a avut loc un incident în pauza mare. Unul din colegii mei a avut o ieșire necontrolată și a aruncat preț de câteva secunde cu pumnii și picioarele într-un profesor. Era un copil provenit dintr-o familie dezbinată, iar gestul său a plecat din dorința de a-și face singur dreptate în legătură cu scăderea notei la purtare datorate comportamentului său deplasat avut la orele unei alte profesoare. Profesorul respectiv era apropiat de colega sa, iar în cadrul consiliului profesoral s-a decis exmatricularea respectivului elev din școală. După episodul petrecut pe holurile școlii, colegul meu a fost suspendat și după lungi insistențe primit din nou la clasă. Nu a reușit să între în examenul de capacitate întrucât rămăsese corigent la matematică. Știu că s-a căsătorit iar astăzi din câte am înțeles a luat drumul străinătății.

Scriu acest lucru în contextul evenimentelor de ieri, când un elev şi-a înjunghiat profesoara la un liceu din București. Am prins generația unor profesori care încă impuneau respect la orele pe care le desfășurau. Am primit în clasa a 6-a o urecheală bună de la profesorul meu de istorie, Dumnezeu să îi dea sănătate pentru modul în care m-a făcut să iubesc materia sa. Nu i-am purtat pică nicio clipă, astăzi întâlnindu-mă cu el la diferite evenimente culturale sau slujbe religioase și nutrind același respect. 

Foarte mulți elevi din zilele noastre merg la ore având un aer de superioritate și o doză de infatuare în relația cu profesorul. Dacă un profesor îndrăznește să fie puțin mai aspru sau ar îndrăzni să atingă scama de pe haina elevului, riscă să-și piardă în secunda doi catedra. Profesorul vine timorat la ore, stând mereu cu frica de a nu fi filmat și postat pe rețelele de socializare.

Noi veneam la ore cu lecția de acasă bine făcută. Părinții îmi spuneau clar și răspicat, dacă am gafat-o să-mi asum pedeapsa primită și chiar scăderea notei la purtare. Niciodată nu am îndrăznit să întorc vorba vreunui profesor sau să-l ameninț că aș putea aduce peste el vreo presiune din partea părinților. Mi-am asumat regulile și am astăzi bucuria să pot da mâna cu toți oamenii care și-au lasat amprenta în formarea mea.

Școala este fără îndoială locul care poate și trebuie să formeze caracterele viitorului de mâine, însă acest lucru este posibil doar dacă profesorul își recapătă autoritatea pe care a deținut-o odinioară.

Previous Post

Depresia sau “duhul trîndăviei” şi rugăciunea Sfântului Efrem Sirul

Next Post

Betania și ultima călătorie spre Ierusalimul pământesc

Related Posts
Total
0
Share