Oare, cât de grea este pocăința? Cât de grea este smerenia? Cât de greu este să-și recunoască cineva greșelile, patimile, să ceară iertare de la oameni pe care i-a vătămat? Dar pe sine însuși cât de mult a obosit, cât de mult a vătămat? Nu am înțeles vrednicia pocăinței și a smereniei și cât de mult ne ușurează de istovirea noastră sufletească. Omul smerit care s-a izbăvit de patimile sale, de egoismul său bolnăvicios, se simte liber. Oricâți șefi ai pune deasupra capului său, el liber se va simți, fiindcă sufletul său este liber.
Hristos al nostru ne vrea liberi, nobili și viteji duhovnicești. Hristos nu vrea să ne fie frică de El, ci vrea să-L iubim și să-L respectăm, așa cum și El respectă libertatea pe care ne-a dat-o. El Însuși a spus: „Sunt Fratele vostru, sunt Prietenul vostru. Sunt aici pentru voi, oricând Mă veți chema, voi veni în întâmpinare. Deschideți-Mi poarta inimii voastre, ca să vin și să locuiesc în ea. Pe când omul care nu s-a izbăvit pe patimile și de plăcerile sale, este robul lor. Oricât de liber ar fi, nu se poate bucura de libertatea sa, de aceea este nefericit.
Sfântul Cozma Etolianul a profețit răul care va veni din partea celor învățați. Și iată, că profețiile se împlinesc. Ne-a vorbit încă din vremea sa despre televizor, de computer și de cât de mult rău vor face în familie. Fiecare casă are câte un televizor în fiecare cameră și fiecare vede ce-i place. Astfel, oamenii au devenit străini între ei, nu mai comunică cu familia. Copiii s-au îndepărtat de părinți, părinții s-au îndepărtat cu desăvârșire între ei și dacă vor să spună ceva unul altuia, nu se privesc în ochi, de parcă ar fi vrăjmași.
Mulți părinți au devenit atât de străini față de copiii lor, încât aceștia, pentru a-și acoperi singurătatea lor, petrec ore întregi la computer și nu-i interesează ce văd.
V-ați întrebat, părinților, ce distrugere pricinuiți copilului vostru, împingându-l în fața unui ecran? Punându-l să joace jocuri cu balauri și demoni? Ați luat vreodată în calcul că acel computer care i l-ați cumpărat va îndemna copilul vostru la fapte și acțiuni demonice? V-ați gândit că de acolo va cunoaște oameni fără Dumnezeu, care se vor strădui să exploateze ignoranța lui, ca să-l atragă la fapte și căi pierzătoare pentru sănătatea lui sufletească? Iar atunci când copilul vostru va cădea în mocirla pierzării, veți spune cu multă ușurință că „societatea e de vină”. Voi nu aveți nicio vină!
Fragment din cartea Ascultă-mă, de stareța Porfiria (va apărea în curând la Editura Evanghelismos)
