Preot Ioan Istrati
O doamnă credincioasă tot îmi scria despre cumnata ei, însărcinată. Era devastată. Doctorii i-au măsurat bebelușului toate organele și i-au zis că are multiple malformații. Că e incompatibil cu viața. Că e un monstru. Și trebuie avortat urgent.
Au programat-o de Rusalii pentru avort. I-am zis să nu omoare bebelușul.
Sărmana femeie, cât de mult l-a așteptat, cât s-a rugat, cum l-a privegheat în pântece. Și acuma i se spune că pruncul e un monstru. Rușine, vină, revoltă, disperare.
I-am dat canon de rugăciune. Paraclisul Maicii Domnului și Acatistul Sfântului Ioan Rusul în fiecare zi. Post. Milostenie. Spovedanie și Împărtășanie mereu. I-am zis: Păpușica va fi perfectă. Mi-era un pic frică. Știam de iubirea nesfârșită a lui Dumnezeu pentru noi și puterea Maicii Domnului. Știam credincioșia și finețea Sfântului Ioan Rusul. Dar știam și robia păcatului, rana îngrozitoare a răutății în neam, blestemul morții în oameni.
Mi-era chiar frică de faptul că va putea veni pe lume un copil cu malformații.
Femeia s-a rugat. Și toată familia ei. Copilașul creștea. S-au mai dus o dată la ecografie. Iară vestea implacabilă. Malformații grave.
I-am scris fetei să facă Cruce pe burtică mereu. Cum a făcut mama cu mine.
Și să zică: Sfinte Ioan, modelează fața și trupul bebelușului meu. Îndreaptă-l. Ocrotește-l. Vindecă-l. Iubește-l. Sfințește-l.
Fata a notat rugăciunea. Așa s-a rugat plângând.
Făcea Cruce pe burtică și plângea.
Acuma îmi scrie. A născut. Astepta cu inima răvășită bebelușul să-l vadă.
Era o fetiță. Era să moară de plâns de bucurie.
Fetita e perfectă. Frumoasă. Minunată.
Doctorul a zis: mai spunem și noi prostii.
Dar mama a zis: nu. Sfântul Ioan a modelat, a lucrat, a vindecat, a iubit-o.
Cu o noapte înainte a văzut în vis o fetiță. Și un glas de nicăieri a zis: o cheamă Sofia.
Așa că au numit-o Maria, după Maica Domnului și Sofia după visul minunat.
Preasfântă Mamă a lui Dumnezeu, mulțumim.
Sfinte Ioan, ești un scump.
