O statistică recentă cu privire la consumul de droguri în România arată că, în anul 2021, aproape 20% din persoanele cu vârste între 15 și 34 de ani consumaseră cel puțin un tip de drog. Și îngrijorător este faptul că vârsta cea mai mică declarată la care s-a început consumul de droguri este de 13 ani. La nivelul Uniunii Europene s-au înregistrat peste 5.000 de decese prin supradoză de droguri. Familia, Școala, Biserica și instituțiile statului colaborează pentru a găsi cele mai bune soluții care să-i ajute pe adolescenți să nu cadă în capcana drogurilor.
Perioada adolescenței este una dintre cele mai complexe din viața unui om. Deşi adolescenții sunt dependenţi de familie, totuși pot deveni puternic atașați și de anturajul de pe rețelele sociale. Adolescentul trece adesea prin sentimente de nesiguranță și trăiri „explozive” greu de gestionat. Psihologul Anca Herea afirmă că „adolescenții sunt nesiguri pe ei, uneori acest lucru fiind evident, alteori ei bravând, pentru a-și micșora sentimentele de insuficiență și instabilitate. Adolescenții trec printr-o perioadă de masive schimbări la nivelul structurii creierului, la nivel hormonal, corporal și emoțional. Din punct de vedere psihologic, astăzi, adolescenții sunt extrem de influențați de așa-zisele «valori» promovate de social media, care pun accent pe aspectul fizic destul de uniformizat, pe statut și pe afișarea ostentativă de branduri. Toate acestea nu îi ajută să crească tineri încrezători și mulțumiți de sine, ci sunt într-o continuă luptă după notorietate, acceptare și includere. Cu puține excepții, adolescenții se luptă cu mari insecurități legate de propria persoană, la nivel fizic, cognitiv sau social”.
De ce consumă adolescenții droguri? Care sunt factorii ce determină această alegere atât de periculoasă pentru ei? Sunt întrebări cărora nu le putem găsi un răspuns simplu și cuprinzător, dar specialiștii precizează că doi factori determinanți ar fi de luat în considerare: mediul familial, care nu răspunde nevoilor lor afective, și anturajul vicios de care se înconjoară adolescenții. „Ceea ce știm sigur este că, dacă adolescentul provine dintr-un mediu familial încărcat de probleme, neînțelegeri, neglijență, lipsă de iubire și abandon, sunt șanse mai mari să devină consumator de droguri. La fel și în cazul în care părinții (sau unul din părinți) au fost sau sunt dependenți. Când vorbim despre droguri, ne speriem foarte tare de cele ilegale, și aici ne referim la cele deja clasice, precum canabis, marijuana, cocaină, dar și la etnobotanice, care sunt extrem de periculoase. Acestea sunt consumate des de către adolescenții români, deoarece multe nu ies la teste neputând fi depistate și pentru că sunt ieftine și ușor de procurat. Precizez că și alcoolul, și tutunul intră în categoria de droguri legale. Că sunt interzise minorilor e doar o chestiune de suprafață, copiii având acces la aceste substanțe cu acceptul tacit (conștient sau inconștient) al întregii societăți. Nu de puține ori, în discuțiile cu adolescenții de 15 sau 16 ani în legătură cu circumstanțele în care au consumat pentru prima dată alcool (bere, vin sau tărie), răspunsurile au precizat contextul familial – «Ia și tu o gură/ un pahar, de poftă». De la gustat până la consum ocazional și apoi consum regulat sunt doar câțiva pași”, a adăugat Anca Herea, care este şi profesor, dar și soție de preot.
Metode de prevenţie
A ține un adolescent departe de droguri este o mare provocare pentru lumea contemporană și pentru ca acțiunea să aibă succes este nevoie ca familia să colaboreze îndeaproape cu școala și instituțiile statului care au în responsabilitate această activitate. Ministrul familiei, tineretului și egalității de șanse, Natalia Intotero, a anunțat, recent, derularea unor campanii antidrog în rândul tinerilor instituționalizați, care s-au desfășurat în fiecare județ și la care au participat peste 20.000 de tineri și adolescenți. Activitatea s-a desfășurat cu prilejul Zilei Mondiale a Educației, 5 octombrie.
Chiar dacă trăim într-o societate în care graba este cuvântul de ordine, este foarte important ca familia unui adolescent să fie atentă la mediul pe care acesta îl preferă, cum își petrece timpul liber, ce face la școală, ce se mai întâmplă cu colegii și prietenii lui. „Pentru a avea un canal de comunicare deschis, părinții ar fi bine să-i permită copilului să vorbească deschis, să nu-l certe pentru lucruri minore, să nu încerce să aibă o discuție rațională atunci când adolescenții sunt foarte afectați emoțional, ci să aștepte ca aceștia să se liniștească și apoi să vină cu propuneri de soluții. E fundamental să existe o relație de încredere între adolescent și părinte, să nu existe frica de pedeapsă sau că părintele îl va pune în situații dificile față de prietenii lui. Dacă această încredere a fost construită de la început, copilul va povesti acasă când un prieten a fumat sau s-a drogat prima dată, chiar dacă nu în seara respectivă, ci după o perioadă de timp. În acest caz, este important să se discute clar cu adolescentul valorile familiei, consecințele negative asupra sănătății atunci când se ajunge la dependențe, dar și alternativele prin care poate să rămână în grup fără a recurge la consum. Iar dacă grupul este nociv, i se arată posibilitatea de a găsi alte grupuri pentru el. Ce ar mai putea face familia pentru a-și păzi copiii de dependențe? Preferabil este să nu consume nici membrii maturi ai familiei – să nu fumeze, să nu consume alcool sau droguri. Dacă valorile familiei promovează menținerea sănătății trupești, sufletești și spirituale, dacă de mici copiii au auzit că «noi nu fumăm, nu bem alcool și nu ne drogăm», le vor rămâne insuflate aceste aspecte fundamentale”, a subliniat Anca Herea.
În 24 octombrie 2023 a avut loc prima ediție a Galei Sănătății Mintale la care a fost lansată o campanie națională de conștientizare și prevenire a adicțiilor, care va începe, în luna noiembrie 2023, în 20 de licee cu grad ridicat de risc din București și din țară. Campania antidrog a fost lansată de Asociația de Psihoterapie Cognitiv-Comportamentală de Grup și se va desfășura atât fizic, cât și în mediul online, pe toate canalele de social media. De asemenea, ministrul Natalia Intotero a anunțat lansarea unei aplicații de informare despre pericolul pe care îl reprezintă drogurile.
Credința în Dumnezeu, „un factor de protecție”
Specialiștii în domeniul psihologiei sunt de acord cu faptul că o stare de durere psihică profundă, un gol emoțional interior, de multe ori cauzat de evenimente traumatice care nu au fost procesate și integrate în mod armonios, pot fi cauze ale dependențelor. Adolescenții încearcă să-și diminueze durerea prin consumul de substanțe, care le dau senzația falsă că sunt fericiți, când în realitate suferința lor trebuie tratată cu multă seriozitate de către adulții din jurul lor. Nu toți adolescenții care încearcă la un moment dat un anume drog ajung la dependență. Statisticile arată că 30% dintre aceștia vor ajunge la consum sistematic. Procentul este destul de mare, iar părinții ar trebui să intervină și să ceară ajutor de specialitate de la cel mai mic semn de suspiciune de consum de droguri.
Anca Herea vorbeşte despre importanța credinței în Dumnezeu și a activităților pe care Biserica le desfășoară: „Credința în Dumnezeu este un factor de protecție pentru adolescenți. Un mediu duhovnicesc ar putea fi un bun reper pentru ei, poate cu mențiunea că discursul moralist nu are un auditoriu receptiv în rândul adolescenților. Biserica oferă tinerilor un mediu în care pot să întâlnească alți adolescenți cu preocupări specifice vârstei lor și astfel nevoia de apartenență la grup le-ar fi împlinită. Programele și organizațiile pentru adolescenți existente în cadrul Bisericii sunt alternative viabile de grupuri pentru adolescenți”.
Ștefania Coșuleanu
Sursa: http://ziarullumina.ro.
