Tradiția încondeierii ouălor în Joia Mare este transmisă în spațiul românesc, iar în Bucovina a fost ridicată la nivel de artă. Devenite semnul sărbătorii pascale, ouăle înroșite sunt purtătoarele unui mesaj de credință și prosperitate, după cum ne-a spus Simona Mahu din Moldovița.
În liniștea solemnă a pădurilor de brad și în leagănul tainic al obcinilor Bucovinei s-au născut obiceiuri și datini străvechi, păstrate cu grijă până în prezent. Meșteșugul încondeierii ouălor de Paști este renumit în zona Moldoviței, din județul Suceava. „Femeile din această zonă, adevărate creatoare de frumos, știu mai bine ca oricine să scrie poveștile minunate ale acestui tărâm de basm pe coaja fragilului ou. Paștele, cea mai mare sărbătoare creștină, a fost prăznuit întotdeauna ca o zi de mare bucurie. Noaptea Învierii este petrecută în biserici, în rugăciune și cântări de bucurie. Răstignirea și Învierea Domnului reprezintă legătura eternă dintre moarte și viață, așa cum renaște natura în fiecare primăvară, iar oul, el însuși purtător de viață, devine un simbol al regenerării, al purificării și al veșniciei”, ne-a spus Otilia Mahu, profesor de educație muzicală la Școala Gimnazială „Bogdan Vodă” din Câmpulung Moldovenesc și cunoscătoare a tradiției încondeierii ouălor.
Mesaj de pace şi prosperitate
Ouăle înroșite au devenit semnul sărbătorii pascale. Acestea se sfințesc la biserică în dimineața zilei de duminică, împreună cu pasca, mielul, colacul, cozonacul și câteva fire de busuioc. La întoarcerea de la biserică, întreaga familie se așază la masă, dar numai după ce s-a spălat pe față cu apa în care s-a pus un ou roșu sfințit și un bănuț de argint. Se mănâncă apoi din anafura sfințită și din pască și se ciocnesc ouăle roșii. „La Moldovița, spectacolul oferit în dimineața zilei de Paști este de o frumusețe unică. Asta poate și datorită faptului că în fiecare coș există cele mai frumoase ouă închistrite. Niciun festival nu poate egala în frumusețe imaginea oferită de biserica din Moldovița, în dimineața zilei de Paști”, a adăugat Otilia Mahu.
În trecut, închistrirea era un act ritualic și se realiza seara sau noaptea de către femeia cea mai vârstnică a familiei sau de mamă, care era ajutată de tinerele fete. Activitatea se desfășura în liniște și era întreruptă doar de rugăciuni și cântece vechi de primăvară. Fiecare ou era scris cu semne-simbol proprii, în funcție de întrebuințare sau ofrandă. Acestea sunt purtătoarele unui mesaj de bunăvoință, sănătate, pace și prosperitate fiind oferite celorlalți membri ai familiei, prietenilor, iar tinerele fete le ofereau băieților. O parte din ouăle sfințite se oferă preotului, iar restul se păstrează cu grijă în casă, timp de un an, ca o garanție a stării de sănătate a familiei și pentru a feri întreaga gospodărie de rău. Tradiția se transmite din generație în generație, iar semnele-simbol se copiază după modele păstrate cu sfințenie de-a lungul anilor. În timp, s-a impus termenul de încondeiere pentru decorarea ouălor, indiferent de instrumentul folosit.
Iubitoare a tradiției, Otilia Mahu a deprins tehnica încondeierii ouălor de la mama sa, Lucia Condrea, cunoscută în lumea întreagă prin arta sa originală în împodobirea ouălor. „După golirea de conținut a oului, se trasează cu ceară fierbinte liniile care trebuie să rămână albe, după care oul se scufundă în baia de culoare galbenă. După scoaterea oului din baie și uscarea sa, se acoperă cu ceară acele părți ale ornamentului ce trebuie să rămână galbene și se introduce oul în baia de culoare roșie. Ultima baie este cea de culoare neagră, care va da culoare de fond. La sfârșit, ținând oul la o sursă de căldură, se îndepărtează cu o bucată de țesătură ceara depusă în straturi succesive și oul închistrit strălucește în toată splendoarea sa”, a completat tânăra profesoară. Deși se aseamănă prin ornamentele folosite și cromatică, ouăle se diferențiază după zone, fiecare dintre ele având caracteristici specifice în folosirea motivelor și combinarea culorilor. Repertoriul ornamental pus în valoare pe fiecare ou decorat este diferit de la zonă la zonă. În Moldovița, culorile specifice sunt: albul, galbenul, roșul și negrul, dominant fiind roșul.
Muzeul Ouălor „Lucia Condrea”, în Ghidul Michelin
Patrimoniul Muzeului Ouălor „Lucia Condrea” din Moldovița cuprinde o colecție adăpostită într-un spațiu de peste 600 mp, ce cuprinde nouă saloane de expunere (116 vitrine) și un depozit. Colecția este organizată în trei secțiuni: lucrările-unicat ale Luciei Condrea, care sunt și cele mai numeroase, colecția de ouă încondeiate foarte vechi, adunate din satele huțule și colecția internațională, alcătuită din exponate primite de la creatori din 56 de țări. În anul 2015, creațiile artistei au devenit, la OSIM, marcă înregistrată cu numele „Arta Condrea”. În anul 2021, muzeul a primit o valoroasă recunoaștere internațională, fiind inclus în Ghidul Michelin, care cuprinde obiective turistice recomandate vizitatorilor din întreaga lume.
Chiar din primii ani de creație, Lucia Condrea s-a impus în arta decorării prin tehnica batik-ului, cromatica de care se folosește pentru ornamentarea ouălor se regăsește pe costumele din Bucovina, precum și pe ștergare, țesături de pat și de perete. De-a lungul anilor a realizat peste 30.000 de lucrări-unicat prezente în expoziții și saloane de artă în străinătate (aproximativ 140 de expoziții în 27 de ani), colecții particulare, case regale, iar aproximativ jumătate din acestea se află în Muzeul Ouălor „Lucia Condrea” de la Moldovița.
Pentru sărbătoarea Învierii Domnului ne pregătim de-a lungul întregului post, dar ultima săptămână este mai deosebită prin intensitatea pregătirilor și frumusețea slujbelor din biserici. „În Joia Mare coacem împreună (trei generații: bunica, fiica și nepoatele) pasca, babele și cozonacii. Babele sunt un fel de cozonaci copți într-o formă specială de ceramică, având în partea inferioară un locaș în care se pune cel mai frumos ou roșu sau închistrit pentru sfințire. Tot în această zi se vopsesc și ouăle roșii. În Vinerea Mare, se ține post negru, se termină curățenia și se participă la Denia Prohodului Domnului. Coșul pascal cuprinde pasca, ouă roșii, sfeclă și hrean, usturoi, slănină, brânză, miel, cârnațul tradițional roșu. Coșul se acoperă cu cel mai frumos ștergar țesut în casă. Sâmbătă seara, la ora 12:00, mergem la biserică pentru sărbătoarea Învierii și pentru a aduce acasă Lumina Sfântă”, a spus în încheiere Otilia Mahu.
Ștefania Coșuleanu
Sursa: http://ziarullumina.ro
