Până când Îl vom tot prigoni pe Dumnezeu?

Doar ce S-a născut Dumnezeu pe pământ, și noul „Cain” a recidivat!

Auzind că Irod căuta Pruncul ca să-L omoare, Sfânta Familie a fugit cu El în Egipt, și ceea ce nu a reușit atunci regele ucigaș avea să săvârșească urmașul său (tot Irod cu numele), în complicitate cu stăpânirea romană – răstignindu-L pe cruce.

Apoi, de vreme ce S-a încăpățânat să nu moară „definitiv”, ci a înviat, Hristos Domnul a fost prigonit continuu:

– de către iudei, încremeniți în îndărătnicia concepțiilor lor;

– de către romani, idolatri pentru încă 300 de ani;

– de către barbarii din diferitele ținuturi în care a fost predicată Evanghelia;

– de către ereticii care I-au răstălmăcit învățătura sfântă de-a lungul veacurilor;

– de către unii slujitori nevrednici ai Bisericii, care mai degrabă au compromis Evanghelia, decât să „cucerească” lumea cu ea;

– de către fanii diferitelor ideologii – nemulțumiți de învățătura Bisericii sau dezamăgiți de prestația slujitorilor ei;

– de către așa zișii progresiști de astăzi, epigoni ai revoluționarilor anticreștini din secolele trecute, care caută să așeze lumea pe cu totul alte valori decât cele propovăduite nouă de Hristos.

Fraților,

În dragostea Sa nemărginită, Dumnezeu S-a făcut om pentru noi, iar oamenii Îl prigonesc de 2000 de ani ca să-L „omoare”! Ce v-a făcut, oameni buni, Dumnezeu? Cu ce v-a supărat? Observăm tot mai mult, în ultima vreme cum:

– este ridiculizată sistematic credința creștină, sub pretextul emancipării gândirii omului modern;

– este obstrucționată sărbătorirea Crăciunului, de dragul globalizării și al multiculturalismului;

– se cere insistent eliminarea Religiei din planul general de învățământ, pe motiv că „dăunează grav sănătății” spirituale a școlarilor;

– sunt târâți, cu suspectă râvnă, la „stâlpul infamiei”, slujitorii Bisericii care nu dovedesc suficientă vocație preoțească, și

– este terfelită programatic Biserica, pentru că se încăpățânează să promoveze, în ciuda curentelor potrivnice, credința, tradițiile și valorile de veacuri ale acestei națiuni.

Evanghelia de astăzi ne spune că după o vreme, murind Irod, prigoana a încetat și Hristos a revenit în Țara Sfântă, pentru a trăi liniștit în orașul Nazaret. Ce va fi cu noi, în viitor? Se va repeta, oare, istoria? Urmează vremuri bune pentru creștinism, sau prigonitorii neomarxiști de astăzi Îl vor vâna pe Domnul în continuare, până când Îl vor „omorî” din nou? De astă dată, în sufletele noastre, ale creștinilor…

Să nu fie!

† SEBASTIAN

Episcopul Slatinei și Romanaților

Sursa: http://episcopiaslatinei.ro

Previous Post

Crăciunul – primenitorul și izbăvitorul firii

Next Post

De ce colindele ortodoxe sunt triste?

Related Posts
Total
0
Share