Aproape zilnic primesc mesaje despre “serbarea Paștelui CU catolicii” în 2025. În legătură cu aceasta trebuie să fac câteva precizări importante:
1) Prepoziția “CU” poate avea sensul de “ÎMPREUNĂ CU”, dar și “ODATĂ / SIMULTAN CU”. Fiți atenți la nuanțe și nu vă lăsați manipulați de “conspiraționiști”, pentru că cele două variante de interpretare înseamnă lucruri total diferite! Noi oricum sărbătorim Paștele SIMULTAN CU romano-catolicii o dată la câțiva ani (2010, 2011, 2014, 2017, 2025, 2028, 2031 etc.) și asta nu are nicio legătură cu “aranjamentele ecumeniste”, ci doar cu matematica și astronomia. De exemplu, ortodocșii de stil nou sărbătoresc Crăciunul ÎMPREUNĂ CU (adică în comuniune cu) ortodocşii pe stil vechi și invers, chiar dacă nu au ajuns să-l sărbătorească unii ODATĂ CU alții. Pe de altă parte, ceea ce se sărbătorește SIMULTAN – de exemplu Crăciunul la București și Atena vs Roma, nu înseamnă automat ÎMPREUNĂ. La fel, de aproape o sută de ani Biserica Ortodoxă a Finlandei sărbătorește Paștele ODATĂ CU romano-catolicii (şi luteranii), dar ea rămâne ortodoxă și în comuniune cu ortodocșii, nu cu Vaticanul. Deci fiţi atenţi la preopoziţia “CU” şi ce vrea să spună ea într-un caz sau altul.
2) Patriarhul Constantinopolului nu poate hotărî ceva în numele tuturor ortodocșilor (nici măcar a celor de limbă / etnie greacă), iar dacă, printr-un consens pan-ortodox (la moment imposibil!) se va ajunge la o înțelegere de a sărbători Paștele SIMULTAN cu creștinii din Occident, așa cum și-au dorit și Părinții de la Sinodul I Ecumenic, asta nu va însemna neapărat o cădere din Ortodoxie pentru că, în acest caz, nici Sfântul Policarp al Smirnei (ucenic al Sfântului Ioan Teologul, † 155 d. Hr.) nu ar fi ortodox. Mai mult decât atât, din declarațiile patriarhului Bartolomeu, romano-catolicii sunt gata să accepte “calculul ortodox” (chiar dacă este mai puţin exact din punct de vedere științific) și nu invers. Dacă am ajuns să ne temem de faptul că romano-catolicii acceptă învățături și tradiții ortodoxe, atunci chiar avem o problemă!
3) Personal, consider că fiecare va rămâne la propriul calcul şi tradiţie, iar sărbătorirea simultană din 2025 va fi o simplă coincidență simbolică, așa cum au fost şi multe altele. Din păcate (sau poate din fericire), creștinii de astăzi nu mai sunt capabili de reforme de genul celei de la Sinodul I Ecumenic, mai ales că lipsește un împărat care să impună astfel de hotărâri ca legi de stat, iar aceasta trebuie interpretat mai degrabă ca o batjocură asupra moștenirii lăsate de acel Sinod, decât ca o cinstire a lui!
4) Depășirea acestei probleme într-o direcție (iuliană) sau alta (gregoriană) nu înseamnă în mod automat restabilirea comuniunii dogmatice și euharistice. Diferența de sărbătorire a Paștilor între Orient și Occident a apărut abia la sfârșitul sec. 16, iar comuniunea euharistică s-a rupt în sec. 11 din cauza unor probleme dogmatice și canonice mult mai serioase, care încă nu au fost depășite. Deci, pentru conslujire și comuniune deplină dintre ortodocși și romano-catolici e nevoie de mult mai mult decât uniformizarea datei Paștilor, care este o chestiune importantă, dar nu esențială. Ar fi chiar absurd să ne gândim la o “unitate pascală” cu romano-catolicii, atâta timp când nu există o unitate canonică şi euharistică între ortodocşi!
5) Nu văd cum ar fi posibilă restabilirea comuniunii euharistice dintre Roma și Constantinopol, fără depășirea divergențelor dogmatice și un consens panortodox cu privire la aceasta. Dacă, de exemplu, patriarhul Bartolomeu ar sluji acum cu papa – și nu vorbim despre un Tedeum formal (cum s-ar putea organiza la Niceea în luna mai, 2025), ci despre Liturghie și împărtășire euharistică – în mod sigur acest lucru nu ar fi acceptat de majoritatea clericilor și credincioșilor Patriarhiei de Constantinopol (în care intră și Muntele Athos) și cu atât mai puțin de clericii și credincioșii altor Biserici Locale; iar patriarhul de Constantinopol nu are nicio pârghie de a-și impune poziția în fața celorlalte Biserici Locale. Sunt convins că patriarhul Bartolomeu înțelege asta și, prin urmare, chiar dacă s-ar face presiuni politice asupra lui, nu va merge la o astfel de escaladare.
Părerea mea este că în 2025, în afară de unele declarații formale și fără urmări pragmatice, nu se va întâmpla absolut nimic. Iar cei care caută pretexte pentru a se declara “nepomenitori” sau “adevărați ortodocși”, să se gândească de pe acum la motive mai serioase.
PS
Sursa: www.teologie.net
