de Preot Sorin Croitoru
Pentru ca în sfânta slavă
Să trăim și tu și eu,
Coborâtu-S-a din ceruri
Însuși Bunul Dumnezeu.
N-a venit în foc și-n fulger,
Zguduind acest pământ,
Ci S-a întrupat în taină
Într-un pântece preasfânt.
Nu era împărăteasă,
Nici regină Maica Sa,
Ci o tânără Fecioară
Preacurată Ea era,
O orfană dată-n grijă
Unui cuvios tâmplar,
Plină toată de virtute,
De smerenie și har.
Pentru ca în cer cu sfinții
Să trăim și eu și tu,
S-a născut Mântuitorul,
Însă nu în casă, nu,
Ci în grajd de animale,
Pe pătuț de paie moi,
Înfășat cu niște pânză,
Așezat în iesle-apoi
Sub privirile uimite
Care Îl inconjurau
Ale vitelor smerite
Ce suflând Îl încălzeau.
Pentru ca în veșnicie
Să putem trăi în Rai,
A primit Măicuța Sfântă
Daruri scumpe de la crai,
Aur, smirnă și tămâie,
Să le fie de folos:
Rege, Prooroc și Preot
Era Pruncul ei frumos.
Cerul își deschise poarta,
Îngerii strălucitori
Propovăduiră-n cânturi,
Minunându-i pe păstori,
Iar aceștia se-nchinară,
Ascultând al lor îndemn,
Pruncului născut în staul
Pus în ieslea cea de lemn.
Se apropie venirea
Fiului lui Dumnezeu..
Vino, vesele colinde
Să cântăm și tu și eu,
Pregătiți cu trup și suflet
Pentru seara lui Ajun,
Când pe un pătuț de paie
Se va naște Domnul Bun..
