Delegația Patriarhiei Române care participă la sărbătoarea Aflării Moaștelor Cuviosului Dionisie de la Colciu a ajuns ieri, 18 noiembrie, în Sfântul Munte Athos. Momentul a fost unul de o însemnătate istorică pentru monahismul românesc din Sfântul Munte, în aceste zile, Cuviosul Dionisie de la Colciu fiind sărbătorit pentru prima dată după canonizarea sa de către Patriarhia Ecumenică. Astăzi, 19 noiembrie, la Mănăstirea Vatoped a avut loc proclamarea canonizării Cuviosului Dionisie.
Delegația Patriarhiei Române, condusă de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop‑vicar patriarhal, a fost întâmpinată marți la Mănăstirea Vatoped de Starețul așezământului monahal, arhimandritul Efrem, împreună cu monahii vatopedini și cu numeroși pelerini români veniți în Sfântul Munte pentru a participa la prima Priveghere în cinstea Cuviosului Dionisie de la Colciu după canonizarea sa de către Patriarhia Ecumenică. Din grupul condus de ierarhul român au mai făcut parte părintele arhimandrit Clement Haralam, Mare Eclesiarh al Catedralei Patriarhale din București, arhidiaconii Gheorghe Cristian Popa și Nicolae Iftimiu, consilieri patriarhali, Răzvan Mihai Clipici, consilier patriarhal, precum și alți clerici.
De la porțile mănăstirii, ierarhul, membrii delegației, părinții din obștea așezământului și pelerinii români au pornit în procesiune către Biserica mare a mănăstirii, unde a fost oficiată slujba Polihroniului.
În cuvântul de bun‑venit adresat Preasfințitului Părinte Varlaam Ploieșteanul, arhimandritul Efrem Vatopedinul a evidențiat legăturile istorice și spirituale deosebite dintre Sfântul Munte Athos și România și a evocat moștenirea duhovnicească a Cuviosului Dionisie, care a viețuit la Chilia „Sfântul Gheorghie”‑Colciu aflată pe teritoriul Mănăstirii Vatoped: „Cuviosul Dionisie era un om simplu, un om smerit, dar era prieten al lui Dumnezeu. Îl întâlneam și simțeam adiere duhovnicească. Fără să își dea seama, ne insufla. Venea într‑un chip foarte smerit să ne întâlnească, dar acest fel de a fi îl înălța deasupra noastră. De aceea, este o mare bucurie că mănăstirea noastră sărbătorește acest eveniment, care este o cinste și pentru patria dumneavoastră, și pentru Sfântul Munte, și pentru întreaga Biserică. Este o cinste pentru Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, care a trimis o scrisoare oficială către Patriarhia Ecumenică prin care se cerea trecerea în rândului Sfinților, împreună cu alți Părinți îmbunătățiți, a Cuviosului Dionisie. În acest an, când s‑a împlinit un secol de la înființarea Patriarhiei Române, ne bucurăm că ați sfințit și lăcașul Patriarhiei, care este o podoabă nu numai pentru România, ci pentru întreaga Ortodoxie. Ne bucurăm de prezența Preasfinției Voastre, pentru că Mănăstirea Vatoped a avut întotdeauna legături cu poporul român, dovedite și prin aceste chilii românești pe care le avem și pe care încercăm să le ajutăm. Nu putem uita binefacerile voievozilor români care sunt binefăcători nu numai ai Mănăstirii Vatoped, ci ai întregului Sfânt Munte”.
La rândul său, ierarhul român a transmis gândurile de recunoștință ale Patriarhului României pentru contribuția Mănăstirii Vatoped în cadrul demersurilor pentru canonizarea Cuviosului Dionisie de la Colciu.
„Sunt copleșit de bucuria duhovnicească de a fi delegatul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la această primă slujbă de Priveghere închinată Cuviosului Dionisie Vatopedinul. Vă aduc din partea Preafericirii Sale un cuvânt părintesc de binecuvântare și de recunoștință pentru că mărturiile viețuitorilor din Mănăstirea Vatoped despre sfințenia vieții Cuviosului Dionisie au contat foarte mult în iconomia procesului de canonizare de către Sfântul Sinod al Patriarhiei Ecumenice. Canonizarea celor patru Cuvioși aghioriți de origine română a produs o mare bucurie poporului credincios din România, canonizarea lor fiind anunțată în Catedrala Națională, chiar în ziua sfințirii picturii, de către Sanctitatea Sa, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu. Suntem, de asemenea, recunoscători pentru grija părintească pe care o arătați față de viețuitorii de origine română din mănăstirea și chiliile vatopedine, pentru ajutorul arătat în mod constant și față de celelalte comunități românești din Muntele Athos, după cum vă suntem recunoscători și pentru sprijinul oferit cercetătorilor și studenților români cărora le oferiți burse și, mai ales, posibilitatea de a studia în această mănăstire, care păstrează un tezaur inestimabil al culturii și spiritualității răsăritene. Lucrările lor s‑au materializat în volumele publicate și lansate în România chiar în prezența preacuvioșiei voastre”, a spus PS Părinte Varlaam Ploieșteanul.
Programul sărbătorii a continuat aseară cu slujba Privegherii, săvârșită în Biserica mare a Mănăstirii Vatoped. Cu acest prilej, cinstitul cap și mâna dreaptă ale Cuviosului Dionisie au fost aduse și așezate spre închinare, de la Chilia „Sfântul Gheorghie”‑Colciu la Mănăstirea Vatoped, de către Starețul chiliei, ieroschimonahul Dionisie Alb, împreună cu ieroschimonahul Dionisie Florea. Răspunsurile liturgice au fost oferite, în strana stângă, de Grupul psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale, condus de arhidiaconul Mihail Bucă, iar în strana dreaptă, de grupul condus de Părintele Damaschin de la Nea Skiti.
În această dimineață (19 noiembrie), după slujba Ceasurilor, Dumnezeiasca Liturghie a fost săvârșită de Înaltpreasfințitul Părinte Atanasie, Mitropolit de Limassol, din Biserica Ortodoxă a Ciprului, care a fost ucenic al Cuviosului Dionisie, și de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, înconjurați de un sobor de slujitori. La slujbă, pe lângă mulțimea de pelerini, au luat parte delegați ai celorlalte mănăstiri din Sfântul Munte, precum și viețuitori ai așezămintelor monahale românești athonite.
După lecturarea pasajului evanghelic rânduit, în Biserica așezământului monahal a avut loc proclamarea canonizării Cuviosului Dionisie de la Colciu. După ce Tomosul sinodal de proclamare al Patriarhiei Ecumenice a fost citit, s‑a cântat troparul Sfântului și a fost prezentată și cinstită Icoana Cuviosului.
Diac. Emilian Apostolescu
Sursa: http://ziarullumina.ro.
