Pruncul prin Care se vor descoperi gândurile din multe inimi

Dreptul Simeon a văzut în Pruncul pe care L-a luat în brațe „mântuirea gătită de Dumnezeu” nu tuturor popoarelor, ci „înaintea feței tuturor popoarelor” (Luca 2, 31), căci nu toți oamenii Îl vor primi ca Mântuitor, dar toate popoarele vor ști de ea, căci ea se va arăta în fața tuturor. În sensul acesta, Hristos va fi „Lumină spre descoperirea neamurilor” (Luca 2, 32), pentru că toate se vor face mai cunoscute unele altora, datorită unirii lor în dragoste față de Hristos și prin modul în care își vor manifesta credința lor: prin mucenici, sfinți, cultura lor inspirată de Hristos. Dar toate acestea vor pune în lumină și slava poporului Israel. Căci din el a ieșit Hristos ca om și înainte de El prorocii care I-au prevestit venirea Lui, și din el s-au ales Apostolii și primii martori ai Dumnezeirii Lui.

Dar cunoștința Dreptului Simeon despre viitoarea lucrare mântuitoare a lui Hristos a mers și mai departe, căci ,după ce a spus cele de dinainte lui Iosif și Mariei, care se mirau de cunoștința lui despre Prunc, întorcându-se spre Maria a precizat că slava ce-i va veni lui Israel de la Prunc nu înseamnă că toți din Israel se vor înălța prin El, ci mulți vor cădea prin împotrivirea ce I-o vor arăta. Ba, cunoștința lui Simeon despre ceea ce se va întâmpla Pruncului din partea celor ce I se vor împotrivi a mers până la a prevedea și evenimentul care va face să treacă sabie prin sufletul ei. Evenimentul acesta nu i-l spune Dreptul Simeon Mariei pe nume, ca să n-o îndurereze prea tare. Dar spune totuși că acest eveniment se va produce „ca să se descopere gândurile din multe inimi”, adică atât ale celor ce s-au întărit, prin Răstignirea Lui pe Cruce, în necredința lor în Dumnezeirea Lui (cum se întâmplă și azi în sânul denominațiunilor neoprotestante, care de aceea nu cinstesc Crucea lui Hristos), cât și ale celor ce, văzând până unde a mers iubirea lui Dumnezeu pentru noi, se vor mântui prin alipirea la El. E ceea ce a spus Sfântul Apostol Pavel mai lămurit: „Căci cuvântul crucii, pentru cei ce pier, este nebunie, iar pentru noi, cei ce ne mântuim, este puterea lui Dumnezeu” (I Corinteni 1, 18), pentru că prin cruce s-a arătat și iubirea nemăsurată a lui Dumnezeu față de oameni, dar și puterea Lui care a învins moartea prin Înviere.

Extras din Chipul evanghelic al lui Iisus Hristos – Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Editura Centrului Mitropolitan Sibiu via http://www.urcusspreinviere.ro.

Previous Post

Viețile Sfinților – februarie, ziua 3

Next Post

Să iubim pe Dumnezeu și să nu ne atașăm de animale

Related Posts
Total
0
Share