În data de 20 septembrie, se împlinesc 565 de ani de la prima atestare documentară a Bucureștiului.
Prima mențiune documentară a Capitalei se găsește într-un hrisov al Domnitorului Vlad Țepeș, semnat în data de 20 septembrie 1459.
Potrivit mărturiilor istorice, orașul București a existat ca așezare urbană și zonă de comerț cu mult timp înainte de domnia lui Vlad Țepeș, chiar înainte de întemeierea statului medieval Țara Românească.
Conform Direcției Regionale de Statistică a Municipiului București, în prezent, populația orașului este de 2.142.929 de locuitori, la care se adaugă persoanele care nu au domiciliul înregistrat.
Bucureștiul este un oraș renumit pentru mozaicul de stiluri arhitecturale, care reflectă istoria bogată și schimbările prin care a trecut.
Pe lângă stiluri precum neoclasicismul, eclectismul, beaux-arts și art nouveau, Bucureștiul prezintă și un stil propriu: stilul românesc, o combinație de influențe bizantine și brâncovenești, care se regăsesc în clădiri precum Vila Minovici sau Muzeul Țăranului Român.
Sfinți născuți în București
De-a lungul timpului, Capitala a dăruit poporului român trei Sfinți ale căror activități au contribuit fundamental la viața bisericească și monahală din Țara Românească.
Acești trei Sfinți sunt, în ordine cronologică: Sfântul Ierarh Grigorie Dascălul, Mitropolitul Țării Românești, Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica și Sfântul Irodion de la Lainici.
Sfântul Ierarh Grigorie Dascălul, Mitropolitul Țării Românești (1765 – 1834)
Sfântul Ierarh Grigorie Dascălul s-a născut la București în anul 1765 și a fost mitropolit al Țării Românești între anii 1823-1834. După ce a studiat la renumite școli din București, a ajuns ucenic al Sfântului Paisie Velicicovschi, fiind călugărit la Mănăstirea Neamț.
După ce a petrecut o perioadă la Neamț, apoi în Sfântul Munte Athos, Sfântul Ierarh Grigorie Dascălul s-a așezat la Mănăstirea Căldărușani, așezământ monahal reorganizat de Cuviosul Gheorghe, starețul Mănăstirilor Cernica și Căldărușani.
A desfășurat o bogată activitate pastorală, misionară și social-culturală, numind ierarhi la Argeș, Râmnic și Buzău și întemeind școli teologice în fiecare dintre aceste centre eparhiale.
Este serbat pe 22 iunie.
Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica (1787 – 1868)
Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica s-a născut în data de 7 octombrie 1787, în București, aproape de Biserica „Sfântul Visarion”, primind la botez numele de Constantin.
În anul 1807 a intrat frate la Mănăstirea Cernica, sub ascultarea cuviosului stareț, arhimandritul Timotei. La 12 noiembrie 1808 a fost tuns în monahism cu numele de Calinic, iar la 3 decembrie 1808 a fost hirotonit ierodiacon.
Ajuns stareț al Mănăstirii Cernica, Părintele Calinic a înnoit viața monahală a așezământului. Astfel că în anul 1850, când a plecat ca Episcop de Râmnic a lăsat în mănăstire aproximativ 350 de călugări.
Este prăznuit anual pe 11 aprilie.
Sfântul Irodion de la Lainici (1821 – 1900)
Sfântul Irodion de la Lainici s-a născut la București în anul 1821, fiind botezat cu numele de Ioan. A intrat în viața monahală la vârsta de 20 de ani la Mănăstirea Cernica.
După patru ani petrecuți ca frate de mănăstire, în 1846 este tuns în monahism, primind numele de Irodion.
La alegerea Sa ca Episcop de Râmnic, Sfântul Calinic îl ia pe monahul Irodion cu el pentru a-l ajuta să revitalizeze viața bisericească din eparhie.
În 1854 este numit stareț la schitul Lainici. Între 1854-1900 starețul Irodion a păstorit 41 de ani acest schit cu mici intermitențe. A fost cel mai longeviv stareț al schitului Lainici din toate timpurile.
Este cinstit anual pe 3 mai.
Sursa: http://basilica.ro
