Sfinții Trei Ierarhi reprezintă modelul ortodox al elitei intelectuale. Mintea lor luminată de Har a reușit să selecteze ceea ce era adevărat în concepțiile vremii și să folosească tezaurul de logică, știință și filosofie spre slava lui Dumnezeu și spre luminarea poporului. Pregătirea clasică le-a oferit temelia pentru combaterea ateismului și ereziilor care circulau pe atunci.
Sfântul Grigorie Teologul, provenind dintr-o familie nobilă și vrând să se deprindă desăvârșit cu frumoasa vorbire retoricească, cu filosofia și cu toată înțelepciunea elinească, s-a dus mai întâi în Cezareea Capadociei și petrecând acolo cu cei mai aleși și mai învățați dascăli, s-a deprins în puțină vreme la învățăturile cele mai înalte. A reușit aceasta, atât pentru faptul că a fost înzestrat cu o remarcabilă inteligență, cât și pentru multa sa sârguință la învățătură, ostenindu-se până la limitele firii. Iar după ce a stat destulă vreme în Cezareea Capadociei, a plecat în Palestina unde a avut ca dascăl pe Fespesie retorul. Apoi s-a dus în Alexandria, adunând de la mulți bărbați învățați comoara înțelepciunii.
Sfântul Vasilie cel Mare provenea dintr-o familie nobilă din Pont. El a deprins bunele învățături mai întâi de la tatăl său, apoi a plecat să studieze în cetatea Cezareei Capadociei, unde, în scurtă vreme s-a făcut vestit tuturor și cinstit pentru învățătura și purtarea sa. Despre Sfântul Vasilie și studiile din Cezareea Capadociei, Sfântul Grigorie de Nazianz scrie următoarele: “Cât de apreciat era el și de profesori și de colegii săi, pe cei dintâi egalându-i, iar pe cei din urmă întrecându-i în orice știință! Cât de mare renume a dobândit el în scurtă vreme, atât în fața poporului de rând, cât și în fața fruntașilor orașului! Vădea o știință mult mai presus de cea obișnuită la oameni de vârsta lui și o virtute a moravurilor mult mai presus decât chiar știința lui”. Apoi a studiat retorica și filosofia la Bizanț, după care a plecat la Atena, unde s-a împrietenit cu Sfântul Grigorie Teologul.
Despre râvna lor la învățătură, citim acestea: “Se sârguiau mai mult ca să întreacă pe filosofii cei vechi, și s-a și făcut astfel prin multă lor osteneală și prin dumnezeiescul ajutor, după cum se arată din scrierile lor. Întru meșteșugul gramaticii erau neîntrecuți, ca și în măsurile științei, poeziei, în mulțimea istoriilor și frumoasa grăire de cele politice. Iar bună rânduială a retoricii și frumusețea vorbirii au ales-o mai mult, și minciuna au lepădat-o. Filosofia cea adevărată din dogme atât de mult au deprins-o, încât i-au întrecut pe toți. Tot astfel și în celelalte științe s-au deprins, încât au întrecut pe toți din destul, în aritmetică, în geometrie, în muzică și în astronomie; încât s-au făcut dascăli și filosofi desăvârșiți.”
Sfântul Ioan Gură de Aur s-a născut în Antiohia Siriei, din părinţi slăviţi şi bogaţi. Precum era obiceiul în familiile nobililor, Ioan a fost dat de părinţii săi la învăţătura înţelepciunii elineşti, sub îndrumarea lui Libanie sofistul şi a lui Andragatie filosoful. Fiind un sincer căutător al Adevărului, a ajuns să cunoască pe Unul adevăratul Dumnezeu, pe Ziditorul tuturor, a lepădat credinţa elinească şi, mergând la Preasfinţitul Meletie, care păstorea în acea vreme Biserica Antiohiei, a primit de la dânsul Sfântul Botez.
Ajungând la vârsta de 18 ani, a plecat la Atena pentru continuarea studiilor și, în scurtă vreme, a covârșit cu înțelepciunea pe cei mai vârstnici decât el și pe mulți filosofi.
Pregătirea lor cărturărească se vede limpede din scrierile lor. Folosind o argumentare de neînvins și o retorică de mare valoare, au zădărnicit toate ideile greșite care circulau în acea vreme și puneau în pericol sufletele oamenilor.
În toate textele referitoare la viața lor, găsim din abundență aprecieri ca acestea: a covârșit cu înțelepciunea pe cei mai vârstnici, i-a întrecut pe toți, vădea o știință mai presus de cea obișnuită la vârsta lui, s-a făcut dascăl și filosof desăvârșit. Toate acestea sunt semne distinctive ale elitei intelectuale. Însă, spre deosebire de elita intelectuală păgână, ei au armonizat în chip minunat știința și filosofia cu Învățătura Ortodoxă, ajungând la nivelul superior de înțelegere.
Consider că aceasta este vocația școlilor particulare ortodoxe. Dacă ele nu reușesc să formeze o elită intelectuală ortodoxă, nicio altă structură nu va reuși!
Mai mult ca oricând avem nevoie de profesori cu cuget ortodox autentic, în toate domeniile cunoașterii. Biologia se confruntă în continuare cu evoluționismul, geologia e dominată de modelul ateist de formare a Pământului, astronomia dă învățături greșite despre originea universului, fizica și chimia încearcă să explice apariția vieții pe baza modelului ateist, informatica nu mai reușește să deosebească binele de rău în aplicațiile sale.
Însă, pentru a avea profesori cu cuget ortodox, aceștia trebuie formați din copilărie și adolescență, după modelul Sfinților Ierarhi!
Ioan Vlăducă
—-
Bibliografie
Sfântul Ioan Gură de Aur, Scrieri. Partea întîia. Omilii la Facere (I), Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1987.
Sfântul Ioan Gură de Aur, Scrieri. Partea a treia. Omilii la Matei, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1994.
Sfântul Vasile cel Mare, Scrieri. Partea întîia. Omilii la Hexaemeron, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1986.
Cele cinci cuvântări teologice ale Celui între Sfinți Părintelui nostru Grigorie de Nazianz, Editura Anastasia, 1993.
Stelianos Papadopoulos, Vulturul rănit. Viața Sfântului Grigorie Teologul, Editura Bizantină, București,
