Biserica noastră Ortodoxă o prăznuiește în fiecare an, pe data de 25 noiembrie, pe Sfânta Ecaterina, Mucenița lui Hristos martirizată la începutul secolului al IV-lea în timpul domniei împăratului roman Maximinus. Ziua ei este un moment de bucurie duhovnicească în fiecare an, pentru profesorii şi studenţii teologi, dar în egală măsură şi pentru credincioşii care își îndreaptă pașii către multe Biserici din țara noastră, care au ales-o ca ocrotitoare.
Pentru că ziua Sfintei Ecaterina este un moment de aleasă sărbătoare pentru mulți dintre cei pe care îi cunoaștem și care își serbează ziua onomastică, am considerat că este potrivit să aducem în atenția dumneavoastră câteva considerații legate de o minune mai puțin cunoscută din viața Sfintei Ecaterina și să vă povestim, mai exact, cum a primit în dar un adevărat inel de logodnă de la Însuși Hristos. Aflați în rândurile de mai jos!
Fiica de guvernator care și-a dat viața pentru credință
Mai întâi, se cuvine să facem o scurtă radiografie a vieții Sfintei Ecaterina. Născută pe vremea împăratului Maximin, ea a fost fiica guvernatorului Alexandriei. Era o tânără nobilă, foarte frumoasă și extrem de inteligentă. Se spune că a fost crescută într-o familie creștină și a fost educată în științe, filosofie și literatură. Datorită frumuseții și înțelepciunii ei, atrăgea mulți tineri nobili care o cereau în căsătorie. Cu toate acestea, însă, Ecaterina a hotărât să își păstreze fecioria și să-și închine viața lui Hristos.
Împăratul Maximinus al II-lea, care persecuta creștinii, a auzit de frumusețea și înțelepciunea Sfintei Ecaterina și a hotărât să o aducă în fața sa pentru a o face să se lepede de credința creștină. Cu mult curaj și hotărâre, Ecaterina a respins cererea împăratului și a mărturisit deschis credința în Hristos. Apoi, acesta a încercat să o convingă să renunțe la credință prin diferite mijloace, inclusiv prin discuții filosofice și prin amenințări. Cu toate acestea, Sfânta Ecaterina i-a răspuns cu înțelepciune, astfel încât încercările de a o face să se lepede de credința creștină au eșuat.
În cele din urmă, împăratul a hotărât să o supună la chinuri și să o condamne la moarte. Astfel, Sfânta Ecaterina a primit cununa muceniciei prin tăierea capului, după ce mai întâi a fost legată pentru a fi zdrobită de fiarele ascuţite a patru roţi prinse pe aceeaşi osie, care însă s-au sfărâmat în bucăţi, rănind de moarte pe cei ce asistau la cumplita privelişte. Înainte de execuție, după scrierile Bisericii, ea a avut o viziune în care a văzut cerurile deschizându-se, iar pe Mântuitorul așteptând-o să intre în Împărăția Cerurilor.
Inelul Sfintei Ecaterina
După cum citim în volumul „Viețile Sfinților” pe luna noiembrie, în contextul în care Sfânta Ecaterina refuza constant orice pretendent, mama ei, temându-se că nu avea să găsească un tânăr potrivit, a trimis-o pe fată să ceară sfat de la un sfânt pustnic creștin, care locuia într-o peșteră. Ascultând-o, acesta i-a spus Ecaterinei la final că el cunoștea un astfel de om și că „frumusețea lui este mai strălucitoare decât strălucirea soarelui, toată creația se supune înțelepciunii lui, bogățiile lui sunt răspândite în întreaga lume, ceea ce nu diminuează ci, dimpotrivă, sporește nespusa sa noblețe”. Apoi, înainte de plecare, pustnicul i-a dăruit o Icoană a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu purtându-L în brațe pe Hristos Prunc. În noaptea ce a urmat, Maica Domnului – asemenea înfățișării din Icoană – s-a arătat Ecaterinei, însă Hristos stătea cu spatele și nu voia să o privească, spunând că nu este plăcută Lui, întrucât încă se află „sub gheara morții și a păcatului”. A doua zi, Sfânta Ecaterina a mers din nou la pustnic, întrebându-l ce-i de făcut și astfel, ascultând îndemnul acestuia, a primit haina cea nouă a Sfântului Botez.
Întorcându-se acasă, Sfânta Ecaterina s-a așezat în genunchi și toată noaptea s-a rugat cu lacrimi până când a adormit. Astfel, în puterea nopții iarăși i-a apărut în vis Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, purtându-L pe Hristos în brațe, însă acum Acesta o privea pe Sfânta Muceniță cu multă milostivire și blândețe. „Îți place Ție, Fiul meu, fecioara aceasta?”, L-a întrebat Maica Domnului. Iar El a răspuns: „Foarte plăcută Îmi este, pentru că acum este prealuminată și slăvită, pe când mai înainte era rușinată și ocărâtă. Acum este bogată și înțeleaptă, pe când mai înainte era săracă și nepricepută; acum o iubesc pe dânsa, pe când mai înainte o compătimeam; și atât de mult o iubesc, încât voiesc să Mi-o logodesc mireasă”. Atunci, se spune că Sfânta Ecaterina a căzut la pământ, spunând că nu este vrednică de Împărăția Cerurilor. Iar Maica Domnului, luând mâna Sfintei şi întinzând-o către Hristos, i-a spus: „Dă-i, Fiul meu, inel de logodnă şi o fă pe dânsa mireasa Ta, ca să o învredniceşti Împărăţiei Tale”. Atunci, Mântuitorul i-a dat ei un inel deosebit de frumos, spunând: „Iată, astăzi te primesc pe tine mireasa Mea veşnică; deci să păzeşti arvuna aceasta cu dinadinsul şi să nu mai primeşti nicidecum arvună de la alt mire pământesc”.
Trezindu-se brusc, Sfânta Ecaterina a găsit pe mâna ei dreaptă inelul de logodnă duhovnicească pe care Hristos i-l dăduse în vis. Și atât s-a schimbat de mult, încât nu se mai gândea deloc la lucrurile acestea pământești, ci numai la viața cea veșnică. Se spune că de-a lungul vremii mai mulți chimiști și specialiști în metale prețioase au luat mostre din inel și l-au analizat, însă tot n-au reușit să ajungă la o concluzie clară legată de compoziția chimică a metalului din care este confecționat, acest metal neexistând pe pământ, conform datelor emise până în acest moment.
Acest inel i-a rămas pe deget chiar și după martiriul ei, existând până astăzi. Creștinii care ajung să se închine în mănăstirea ei și la Sfintele sale Moaște aflate în Peninsula Sinai din Egipt, primesc din partea părinților de acolo inele care au stat pe degetele Sfintei Mucenițe ca un soi de răsplată pentru efortul de a merge până acolo, ca dar de mare preț, dar și ca binecuvântare.
Sursa: http://blog.bizanticons.ro.
