Sfântul Ioan Gură de Aur este unul dintre cei mai mari Părinți ai Bisericii și un model de sfințenie, înțelepciune și iubire față de Dumnezeu și oameni. Născut în jurul anului 344 la Antiohia, acest Sfânt a marcat profund dezvoltarea gândirii teologice, dar și viața liturgică a Bisericii. Este cunoscut mai ales pentru darul său oratoric excepțional, de aici și supranumele „Gură de Aur”, dar și pentru numeroasele sale scrieri teologice, morale și pastorale, care au devenit fundamentale pentru spiritualitatea ortodoxă. Scrierile sale sunt citite și astăzi cu aceeași actualitate și pătrundere duhovnicească, fiind un ghid esențial pentru preoți și credincioși deopotrivă.
Sfântul Ioan s-a născut în Antiohia într-o familie nobilă și a beneficiat de o educație aleasă, studiind retorica și filosofia sub îndrumarea lui Libaniu, unul dintre cei mai renumiți retori ai vremii. Tatăl său se numea Secundus şi era căpetenia Siriei, iar mama sa se numea Antuza. Din fragedă vârstă, Sfântul Ioan şi-a pierdut tatăl, iar mama sa nu s-a mai recăsătorit, deşi era foarte tânără. Sfânta Antuza şi-a dedicat viaţa creşterii copilului ei. După o perioadă de viață ascetică în pustiu, Sfântul Ioan Gură de Aur revine la Antiohia, unde este hirotonit diacon și apoi preot. În această perioadă, ține o serie de omilii impresionante, în special asupra Evangheliilor și a epistolelor Sfântului Apostol Pavel. Ca preot, timp de 12 ani a fost slujitorul şi predicatorul Patriarhiei din Antiohia, alcătuind renumitele sale cuvântări. Din acest timp de la el ne-au rămas Cuvântările asupra Evangheliei de la Matei, Cuvântările despre statui şi Cuvântări la cele 14 Epistole ale Sfântului Apostol Pavel. În anul 398, este ales Arhiepiscop al Constantinopolului, într-o perioadă marcată de corupție și decădere morală. Sfântul Ioan devine o voce profetică, mustrând păcatul cu fermitate, fără a se teme de represalii. Această atitudine îi atrage dușmănia împărătesei Eudoxia și a altor lideri bisericești, ceea ce duce la exilul și, în final, moartea sa în anul 407.
Importanța scrierilor sale
Scrierile Sfântului Ioan Gură de Aur sunt de o profunzime teologică și duhovnicească remarcabilă. El a abordat teme esențiale precum pocăința, iubirea față de aproapele, rugăciunea, milostenia, precum și rolul preotului în viața comunității. Printre cele mai cunoscute lucrări ale sale se numără Omiliile la Matei, Omiliile la Epistolele pauline, Despre preoție și Comentariile la Facere. Unul dintre aspectele fundamentale ale scrierilor sale este accentul pus pe interpretarea literală și morală a textelor biblice, făcându-le accesibile credincioșilor obișnuiți. Sfântul Ioan Gură de Aur reușea să explice complexităţile Scripturii într-un limbaj clar, convingător și profund inspirat de Duhul Sfânt. Acesta este unul dintre motivele pentru care predicile sale se regăsesc în multe dintre cărțile de cult ortodoxe, iar fragmente din ele sunt citite în cadrul slujbelor.
Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur
Unul dintre cele mai mari daruri pe care le-a lăsat Bisericii este Sfânta Liturghie care îi poartă numele. Aceasta este forma cea mai des folosită a Sfintei Liturghii în tradiția ortodoxă și reflectă în mod direct teologia profundă, echilibrată și smerită a Sfântului Ioan. Liturghia sa este o sinteză între slujirea jertfelnică a lui Hristos și nevoile duhovnicești ale credincioșilor. Această Liturghie este o dovadă a geniului său pastoral, întrucât reușește să creeze un echilibru între sfințenie, solemnitate și participare activă a credincioșilor la viaţa Bisericii. Rugăciunile alcătuite de el sub inspiraţia Duhului Sfânt exprimă într-un mod profund taina mântuirii, rolul Bisericii și necesitatea smereniei înaintea lui Dumnezeu.
Actualitatea învățăturii sale
Deși a trăit la sfârşitul secolului al 4-lea şi începutul secolului al 5-lea, învățăturile Sfântului Ioan Gură de Aur sunt foarte actuale și astăzi. Problemele sociale și morale pe care le-a abordat – bogăția, nedreptatea, superficialitatea credinței – rămân provocări și în lumea contemporană. Prin urmare, mesajul său este un îndemn continuu la convertire, la întoarcerea inimii către Dumnezeu, la sinceritate și trăire autentică a Evangheliei. El este considerat un model de păstor pentru întreaga Biserică, fiind numit învățător al pocăinței și pildă a iubirii pastorale. Aceste imagini derivă din scrierile Sfântului Ioan Gură de Aur în care pocăința este prezentată drept leac divin, o cale reală de întoarcere către Dumnezeu. În același mod, adresarea lui către credincioși, întrucât predicile sale se referau la întoarcere către Dumnezeu, îl recomandă ca un autentic povățuitor al pocăinței. El dezvoltă ideea că Biserica este un spital unde oamenii se vindecă de patimi şi nu un tribunal. În Biserică fiecare credincios care se pocăieşte primeşte iertare. De aceea, chiar în acatistul său se spune: „Pe luminătorul a toată lumea, pe stâlpul și întărirea Bisericii, pe povățuitorul pocăinței și tămăduitorul bolnavilor, pe apărătorul și binefăcătorul celor necăjiți, pe Sfântul Ioan, trâmbița cea frumos glăsuitoare și gura cea de miere izvorâtoare, pe învățătorul nostru cel cu mintea și cuvintele de aur, veniți, binecredincioșilor, să-l lăudăm. Să aprindem făcliile dragostei celei luminătoare, aducându-i această cântare: Bucură-te, Sfinte Ioane Gură de Aur, prealuminate învățătorule a toată lumea!” (Condacul 1).
Nu întâmplător, Biserica Ortodoxă îl prăznuiește de trei ori pe an: 13 noiembrie; 27 ianuarie (aducerea Moaştelor Sfântului Ioan Gură de Aur) și 30 ianuarie (Sfinţii Trei Ierarhi: Vasilie cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur), ceea ce arată importanța și actualitatea învăţăturilor sale. Sfântul Ioan Gură de Aur rămâne una dintre cele mai luminoase figuri ale Ortodoxiei. Prin viața, scrierile și slujirea sa, el a modelat gândirea creștină și a oferit generațiilor viitoare un tezaur spiritual inestimabil. Scrierile sale continuă să inspire, să educe și să lumineze sufletele credincioșilor, fiind o comoară vie a credinței ortodoxe. Într-o lume în care valorile par adesea relativizate, învățătura Sfântului Ioan ne reamintește de adevărul veșnic al iubirii lui Dumnezeu și de chemarea fiecăruia dintre noi la sfințenie.
Pr. Ştefan Sfarghie
Sursa: http://ziarullumina.ro.
