Sfârșit de toamnă

de Preot Sorin Croitoru

Se-mbracă toamna-n frunze arămii,
Podoaba-ncet și-o scutură castanii,
Începe vremea brumelor în vii,
E toamnă și în viața mea. Trec anii..

Se lasă pâclă albă peste sat
Iar crucile dispar în cimitire,
Din negură natura-și face pat
Căci are iarăși timp de lenevire.

S-au dus cocorii, râul e pustiu,
Sub streașină un cuib de rândunele
Ce până ieri era atât de viu,
E victima singurătății grele..

S-a terminat beția de culori,
Spectacolul pădurii de foioase,
Și griul trist al cerului cu nori
Stârnește dorul zilelor frumoase.

Această vreme fără melodii
Redusă la o singură culoare
Trezește-n mine multe nostalgii,
Născute din nevoia mea de soare.

Deja îmi zboară mintea la Crăciun
Adulmecând mireasma din ceaune;
A început cu ritmul ei nebun
Campania magiunului de prune.

S-a dus culoarea, asta e, s-a dus,
Dar locul ei îl ia despotic gustul,
Conservele la locul lor s-au pus
Și în butoaie fierbe leneș mustul.

Sfârșit de toamnă, timp de elegii,
De poezii meditative, iată,
Sfârșit de toamnă, multe gălăgii
Și aluaturi calde în covată..

O viață, dacă stai și te gândești,
Nu trece tot prin patru anotimpuri?..
Te naști și crești, aduni și te oprești,
Intrând în veșnicia fără timpuri.

Sfârșitul toamnei.. timpul cel frumos
Când cel ce s-a trudit, acum adună;
Sfârșitul vieții, omul credincios
Primește pentru fapte-n cer cunună..

Total
30
Shares
Previous Post

Deshumarea osemintelor Starețului Iosif Vatopedinul

Next Post

Evanghelia zilei (Luca 4, 22-30)

Related Posts