Sfinţii Ioachim şi Ana sunt perechea cea mai nepătimaşă

– Părinte, vorbiţi-ne despre Sfinţii Ioachim şi Ana, părinţii Maicii Domnului. Cândva aţi început să ne spuneţi ceva despre ei.

– De mic copil aveam mare evlavie la Sfinţii Ioachim şi Ana. Chiar am spus cuiva, că atunci când mă vor face călugăr, aş vrea să-mi pună numele de Ioachim. Cât de mult le datorăm! Sfinţii Ioachim şi Ana sunt perechea cea mai nepătimaşă care a existat vreodată. Nu au avut deloc cugetare trupească.

Dumnezeu aşa l-a plăsmuit pe om şi astfel, fără patimă, ar fi vrut să se nască oamenii. Dar după cădere a intrat patima în relaţia dintre bărbat şi femeie. De îndată ce s-a aflat o pereche nepătimaşă, aşa cum l-a plăsmuit Dumnezeu pe om şi aşa cum voia să se nască oamenii, s-a născut Maica Domnului, această făptură neprihănită, din care mai apoi S-a întrupat Hristos. Gândul îmi spune că Hristos ar fi venit mai devreme pe pământ dacă ar fi existat o pereche neprihănită, aşa cum au fost Sfinţii Ioachim şi Ana.

Romano-catolicii au ajuns la înşelare şi cred, chipurile din evlavie, că Maica Domnului s-a născut fără să aibă păcatul strămoşesc. Dar Maica Domnului nu s-a născut fără păcatul strămoşesc, ci aşa cum a vrut Dumnezeu să se nască oamenii după creaţie. Ea a fost preacurată[1], pentru că zămislirea ei s-a făcut fără plăcere trupească. Sfinţii Ioachim şi Ana, după rugăciunea fierbinte făcută către Dumnezeu pentru a le dărui un copil, s-au împreunat nu din poftă trupească, ci din ascultare faţă de Dumnezeu. Iar taina aceasta mi s-a descoperit la Sinai[2].

[1] Maica Domnului s‑a născut în chip firesc şi nu fără împreunare. A fost preacurată, pentru că, aşa cum scrie şi Sfântul Ioan Damaschin în cuvântul său La Naşterea Preasfintei Stăpânei noastre Născătoarea de Dumnezeu şi pururea Fecioara Maria, s‑a zămislit în întreagă‑înţelepciune (vezi P.G. 96, 669A), dar, prin nevoinţa ei, şi‑a sporit sfinţenia pe care a primit‑o de la părinţi, respingând tot gândul nefolositor şi vătămător de suflet înainte de a se îndulci de el (Ibidem 676B).

[2] Stareţul a pustnicit la Sinai, la Peştera Sfinţilor Galaction şi Epistimia, între anii 1962‑1964. Iar cele descoperite lui, Stareţul nu ni le‑a spus.

Extras din Viața de familie – Cuviosul Paisie Aghioritul, Editura Evanghelismos.

Total
1K
Shares
Previous Post

Evanghelia zilei (Marcu 1, 29-35)

Next Post

Viețile Sfinților – septembrie, ziua 9

Related Posts