Timpul vieții noastre, locul întâlnirii noastre cu Domnul

“An Nou fericit! O foarte frumoasă urare omenească. Cum trăiesc sfinții timpul vieții lor, ei nu au aceeași înțelegere a timpului ca noi…

Părintele Sofronie vorbește despre binecuvântarea („calitatea”) vieții. Ea depinde de cum o măsurăm. Adevărata calitate a vieții nu se măsoară nici în numărul anilor și nici în bucuria pe care o avem în viață. Adevărata calitate a vieții este dată de cunoașterea de Dumnezeu pe care am dobândit-o.

Așa putem înțelege de ce Hristos, cu puțin înainte de a fi dat spre răstignire, a spus: „Pacea mea dau vouă”. Pacea lui Hristos este întemeiată pe cunoașterea Tatălui.

Cu alte cuvinte, dacă nu am ajuns la cunoașterea lui Dumnezeu, viața noastră este zadarnică.

Timpul vieții ne-a fost dat spre răscumpărare. Și cum îl răscumpărăm? Prin pocăință.

De obicei împărțim timpul în trei: trecut, prezent, viitor. Dar mântuirea stă în ACUM, în acest moment. Vrăjmașul încearcă să ne distragă atenția de la ACUM, fie prin sentimentul de vinovăție pentru fapte trecute, fie prin îngrijorări legate de viitor.

Cineva i-a făcut unui om sfânt urarea „An Nou fericit”. Acela s-a întors cu blândețe și a răspuns: „Nu există an nou, există numai anii din urmă, anii trecuți”, cuvânt ce, venind din partea unui om sfânt, plin de har, a străpuns inima celui dintâi și l-a adus la adâncă pocăință.

Timpul este cel mai mare dar făcut nouă. Dar timpul vieții noastre este în van, dacă nu duce la cunoașterea lui Dumnezeu.

Fiecare an nou este un mare dar, însă valoarea lui depinde de profunzimea cu care trăim fiecare clipă.

Timpul vieții noastre este timp de pocăință, este pentru noi ocazia de a ne întâlni cu Dumnezeu.

Deci de câte ori spunem „An Nou fericit”, poate ne ajută să ne amintim că fiecare an nou este un mare dar, însă valoarea lui nu stă în câte bunuri am adunat, sau câte clipe de bucurie am trăit. Valoarea lui depinde de profunzimea cu care trăim timpul. Și profunzime este atunci când câștigăm în cunoașterea lui Dumnezeu.

Timpul nostru are valoare, atunci când Îl cunoaștem pe Dumnezeu, când ne unim cu Dumnezeu.”