Preot Alexandru Lungu
Un creștin nu poate face revoluție decât în genunchi. Gândiți-vă la toate scrisorile pe care oamenii le livrează în cursul unui an către cer. Despre pomelnice este vorba, acele hârtiuțe care ascund zeci de nume, de la bunic până la ultimul coleg de serviciu sau prieten îndepărtat. Acolo se ascund multe dureri și neputințe, cereri și mulțumiri. Știți ce înseamnă un pomelnic lăsat la ușa Altarului? Un mesaj livrat în căsuța poștală a lui Dumnezeu. Și da, Dumnezeu le citește pe toate, fără îndoială.
Am primit acum ceva timp o astfel de scrisoare în care o doamnă nu cerea absolut nimic. Nu se regăsea niciun nume măcar aruncat în fugă pe acea maculatura. M-a frapat mesajul și multă vreme m-am frământat. Îl redau din memorie: “Doamne, Îți mulțumesc pentru toți dușmanii pe care i-ai trimis în viață mea, iar astăzi cei mai mulți dintre ei mi-au devenit prieteni. Nu pentru că am bea cafeaua împreună, sau ne petrecem concediile la mare. Nu ne dăm mesaje de ziua onomastică și nici nu ne vizităm unii pe alții. Dar datorită lor am învățat smerenia. Cei care s-au aruncat asupra mea cu toate armele m-au ajutat să conștientizez odată în plus faptul că scăparea nu se află la om, ci doar la Dumnezeu. Le mulțumesc celor care au uneltit rele asupra mea pentru faptul că au făcut din sufletul meu arena de luptă, iar astăzi știu să-mi păstrez spiritul lucid în fața provocărilor vieții. Doar datorită celor care au fost mânați asupra mea cu gând de răutate, astăzi sunt atât de aproape de Casa Ta , Biserica, pridvorul Raiului cel vom moșteni după a Ta făgăduință. “
Singura revoluție pe care Dumnezeu ne-o permite este iubirea. Iubiți-vă unii pe alții, precum și Eu v-am iubit pe voi!
