Un Sfânt isihast, ale cărui Moaște se găsesc în București, a fost inclus în calendar

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ședința din 5 iulie 2022, a aprobat textele Sinaxarului, Acatistului și Slujbei Sfântului Varsanufie de la Optina, cu zi de sărbătorire în 1 aprilie. Un fragment din Moaștele sale se găsește la Biserica Spitalului Clinic de Psihiatrie „Prof. dr. Al. Obregia” din Capitală.

Sfântul Varsanufie, ca toți Părinții de la Optina, a dobândit darul înainte-vederii și al tămăduirii bolilor fizice și psihice ale oamenilor. Ucenicii săi au dat mărturie că le amintea și păcatele nespuse la spovedanie.

Spunea că cei care citesc cu evlavie Viețile Sfinților, pe care și el le iubea, au mult de câștigat.

„Există trei stări ale sufletului: arzătoare, caldă şi rece. Omul arzător arde de iubire faţă de Dumnezeu şi împlineşte legea Lui, ca pe o necesitate a sufletului său”, spunea el.

„Starea contrară este cea de răceală, când problemele religioase nu sunt dragi omului, şi are faţă de aceste probleme o atitudine profund indiferentă. La Biserică merge o dată pe lună, şi hotărârile ei nu se grăbeşte să le împlinească, dar se întâmplă ca un astfel de om, auzind chemarea Domnului, deodată să se aprindă şi cu paşi siguri să meargă pe calea binelui. Omul călduţ se găseşte în cea mai primejdioasă stare: el merge la Biserică, posteşte, dă milostenie şi de aceea crede că la el toate sunt bune, că el este mai bun decât mulţi alţii şi aceasta îl ucide.”

Starețul s-a născut în 1845 la Samara și a fost botezat cu numele de Pavel, îmbrățișând cariera militară.

Chemarea spre cele ale duhului a simțit-o în timpul unei boli care ar fi putut să-i fie fatală.

Bolnav de pneumonie, simțea că nu mai are mult de trăit. L-a rugat pe subofițerul sanitar să-i citească din Sfânta Evanghelie și și-a pierdut cunoștința. Atunci a văzut o lumină din cer și întreaga viață, cu toate păcatele, i-a trecut prin fața ochilor. O voce i-a spus să meargă la Mănăstirea Optina, dar doctorii nu credeau că-și va mai reveni ca să ajungă acolo.

S-a vindecat și  a vizitat mănăstirea în 1889, când stareț era chiar Sfântul Ambrozie de la Optina. Acesta l-a sfătuit să-și pună în ordine treburile lumești, iar după doi ani i-a dat binecuvântare să se închinovieze la Optina în trei luni.

Tocmai atunci i s-a propus lui Pavel o promovare la rangul de general, cerându-i-se să-și amâne retragerea din armată. Însă, chiar în ultima zi din cele trei luni, el și-a rezolvat toate problemele și s-a dus la Optina, unde Sfântul Ambrozie era deja depus în sicriu în Biserica mănăstirii.

În 1892 a fost acceptat ca novice și un an mai târziu a fost tuns rasofor. A primit în secret Schima Mică în decembrie 1900, când s-a îmbolnăvit grav, și a primit numele de Varsanufie.

La începutul războiului ruso-japonez din 1904, a fost trimis în Orient ca preot militar, având misiunea de a se îngriji de sufletele soldaților răniți.

Din 1905, a fost numit egumen, restabilind în scurt timp ordinea, disciplina, plata datoriilor, repararea clădirilor și împletind strictețea cu grija părintească pentru obște și fiii duhovnicești.

Prin 1908, Sfântul Varsanufie părea să se îmbolnăvească tot mai des, vorbind tot mai mult despre clipa despărțirii de această lume. În aprilie al aceluiași an, cineva i-a trimis un pachet în care se afla Marea Schimă. Își dorea de mult să fie tuns în Schima Mare înainte de a muri, așa că a văzut în aceasta un semn că se va duce la Domnul.

Într-o noapte de iulie 1910, Părintele s-a simțit atât de rău, încât a trebuit să iasă din Biserică în timpul privegherii și să se întoarcă la chilia lui. În dimineața următoare nu mai putea sta singur pe picioare. În acea noapte a fost tuns în Schima Mare.

Dumnezeu l-a vindecat din nou și după această boală, dar la Optina au apărut probleme cu frații mai noi, astfel că Sfântul s-a retras la altă mănăstire, unde, în 1913, și-a dat duhul în mâinile Domnului.

„Credeţi-mă, sfinţiţi părinţi şi fraţi, că toate faptele şi dorinţele mele au năzuit către un singur lucru – să păstrez sfintele învăţături şi poveţe ale părinţilor nevoitori din vechime şi ale marilor noştri stareţi, în toată frumuseţea lor minunată şi dumnezeiască. Să le feresc de diferitele influenţe vătămătoare ale acestui veac, căci începutul lor este mândria satanică, iar sfârşitul – focul nestins şi chinul nesfârşit!” a spus Sfântul înainte de a-și da sufletul în mâinile Domnului (Patericul de la Optina, Ed. Egumenița, Galați, 2012).

Sursa: http://basilica.ro

Previous Post

„Miracle, miracle!”: Cum au fost descoperite Moaștele Sfinților Epictet și Astion, cei mai vechi martiri ai României

Next Post

Născut fără urechi

Related Posts
Total
0
Share