În timpul unei răscoale la Constantinopole în timpul domniei Marelui împărat Constantin, nişte furioşi au desfigurat statuia împăratului ce se afla într-o piaţă importantă a metropolei, stricându-i nasul şi urechile.
Unii vicleni linguşitori atunci au alergat la împărat şi i-au povestit cu mare dezgust şi lux de amănunte cum îi distruseseră anumiţi statuia, stricându-i nasul şi urechile, cerându-i împăratului aspră pedeapsă pentru ei.
Dar Marele împărat şi-a pipăit atunci nasul şi urechile, şi le-a răspuns linguşitorilor care îl priveau:
„Precum văd, nasul şi urechile noastre sunt la locul lor, nevătămate.”
Linguşitorii s-au retras atunci repede, acoperiţi de ruşine.
Cu aceeaşi împărătească generozitate ar trebui să îndurăm şi noi insultele care ni se aduc. De aceea şi noi să ascultăm întotdeauna cu imparţialitate acuzaţiile împotriva altora pe care ni le înfăţişează linguşitorii noştri.
Iar înaintea Domnului şi a noastră înşine să mărturisim întotdeauna că, din cauza păcatelor noastre, noi merităm insulte chiar mai mari decât acelea care ni se aduc împotrivă.
Extras din Proloagele de la Ohrida– Sfântul Nicolae Velimirovici, Editura Egumeniţa.
