Încă din cele mai vechi timpuri, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu s-a bucurat de o cinstire aparte în teologia și în cultul Bisericii Ortodoxe şi, de asemenea, de o mare preţuire și evlavie din partea credincioşilor ei. Imnografii, teologii și toți Sfinții Bisericii noastre i-au închinat dintotdeauna tropare, cântări, imne și acatiste, redând în toate aceste alcătuiri fie nuanțe și idei dogmatice, fie multele minuni pe care Maica lui Dumnezeu le-a săvârșit și până astăzi le săvârșește în viețile celor care au evlavie la Ea și o cheamă în ajutor.
Nu este o simplă coincidență nici faptul că începutul și sfârșitul anului bisericesc sunt marcate de două mari sărbători închinate Maicii Domnului: 15 august și 8 septembrie – Adormirea și Nașterea Maicii Domnului, luna octombrie fiind și ea marcată încă de la început de o sărbătoare care ne amintește tuturor de o minune a sa: Acoperământul Maicii Domnului.
Cu acest prilej, ne-am gândit ca în preajma sărbătorii sale, să adunăm la un loc câteva lucruri pe care, probabil, mulți dintre noi nu le cunoaștem despre slăvitul Praznic al Acoperământului Maicii Domnului sau, cel puțin până în acest moment, nu am avut bunul prilej de a le întâlni în multele minuni și mărturii închinate ei. Vă invităm să le lecturați, așadar, în rândurile de mai jos:
1. Praznicul Acoperământului Maicii Domnului este rânduit de Biserica noastră în amintirea unei minuni petrecute în ziua de 1 octombrie a anului 911, în timpul domniei împăratului Leon cel Înţelept. Ce s-a întâmplat atunci, mai exact? În timpul slujbei de priveghere, care se săvârșea în Sfânta Biserică Vlaherne din Constantinopol, Sfântul Andrei cel Nebun pentru Hristos stătea retras într-o strană, spre spatele Bisericii, alături de ucenicul său, Epifanie. Cântările dădeau impresia că cerul s-a pogorât pe pământ, însă ceea ce s-a petrecut către ora patru dimineaţa n-a fost nicicum o impresie sau o părere: Preasfânta Născătoare de Dumnezeu s-a arătat înaintea tuturor celor care erau de față la slujbă, stând în văzduh, ţinându-şi omoforul întins ca un acoperământ deasupra capetelor credincioşilor.
2. Scrierile Bisericii ne prezintă imaginea spectaculoasă pe care au avut-o înainte ochilor toți cei care se rugau într-un glas în Biserica Vlaherne: se spune că Maica Domnului strălucea precum soarele şi acoperea poporul cu cinstitul ei omofor, alături de ea fiind prezente oşti cereşti şi o mulţime mare de Sfinţi îmbrăcați în veșminte albe, dintre care doi erau mai aleşi: Sfântul Ioan Botezătorul şi Sfântul Evanghelist Ioan. Plin de emoție și de mirare, Sfântul Andrei i-a spus ucenicului său, fericitul Epifanie: „Oare vezi, frate, pe Împărăteasa şi Doamna tuturor, care se roagă pentru toată lumea?” Iar el a zis: „O văd, sfinte părinte, şi mă minunez că o văd acoperind pe oamenii ce sunt în sfântul locaş, cu cinstitul ei omofor, ce străluceşte mai mult decât soarele”.
3. Din punct de vedere istoric, potrivit „Cronicii vremurilor trecute”, o lucrare cu o valoare deosebită scrisă în jurul anului 1113 de Nestor Cronicarul, locuitorii Constantinopolului au cerut ajutorul Maicii Domnului pentru a-i izbăvi de un atac al unei puternice flote a rușilor, condusă de Askold și Dir, lucru care s-a și întâmplat. Conform cronicii, înainte de bătălie a avut loc o slujbă care a ținut o noapte întreagă, apoi veșmântul Maicii Domnului a fost scufundat în apele mării, în apropierea Bisericii Vlaherne. Nu se menționează, în schimb, niciun detaliu despre prezența Sfinților Andrei și Epifanie și nici informații legate de minunata arătare a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu.
4. Icoana clasică a Acoperământului Maicii Domnului este și ea una deosebită: Maica lui Dumnezeu este zugrăvită stând deasupra credincioșilor, cu mâinile ridicate la rugăciune și acoperind cu vălul ei mulțimea de credincioși rugători. De o parte și de alta a ei sunt reprezentați Îngeri, iar în partea dreaptă apar Sfântul Andrei cel nebun pentru Hristos și ucenicul său, Epifanie. Lângă ei sunt înfățișați cei doisprezece Apostoli, episcopi, monahi și Sfinți Mucenici, iar aproape de chipul Maicii Domnului stă pictat Sfântul Roman Melodul, pomenit în calendar tot în ziua de 1 octombrie, ținând în mâinile sale un pergament, pe care este scris condacul „Fecioara astăzi”.
5. Acoperământul Maicii Domnului este cunoscut în spațiul slav sub denumirea de „Pocrov” (în limba rusă „Покров”), care exprimă termenul cu același sens – „acoperământ”. Cuvântul mai este cunoscut în cultul Bisericii și pe filiera liturgică, pocrovățul fiind un obiect de cult care constă într-o bucată de pânză, de formă dreptunghiulară, de mici dimensiuni, utilizată pentru acoperirea altor obiecte de cult. În fiecare Sfânt Altar, vom găsi mereu 3 pocrovețe: două mai mici, sub forma unei Sfinte Cruci cu braţele egale, utilizate pentru Sfântul Disc şi pentru Sfântul Potir, şi altul mai mare, sub formă dreptunghiulară, numit „Aer” cu care se acoperă ambele Sfinte Vase.
Așadar, ținând seama de cele consemnate, în această zi de 1 octombrie, să prăznuim şi noi Acoperământul Preasfintei Fecioare Maria, Născătoarea de Dumnezeu, aducându-ne aminte de acea minunată arătare a ei care s-a petrecut în Biserica Vlaherne. Să mulţumim și noi lui Dumnezeu, precum pelerinii din Vlaherne, pentru faptul că o avem pe Maica Domnului mijlocitoare pentru mântuirea noastră și să nu uităm să o chemăm în rugăciunile noastre rostite sau cântate atunci când avem cea mai multă nevoie de ajutorul și milostivirea sa.
Sursa: http://blog.bizanticons.ro
Puteți citi și:
Acoperământul Maicii Domnului – Sfântul Nicolae Velimirovici
Cuvânt la Acoperământul Maicii Domnului
Acatistul Sfântului Acoperământ al Maicii Domnului
Acoperământul Maicii Domnului – video
Sfântul Acoperământ în iconografia bizantină
