A ars totul, dar ea a rămas neatinsă: istorisirea Icoanei Maicii Domnului „cu copeici”

Așa cum bine știți, dincolo de prezentarea unor aspecte mai puțin cunoscute din viețile Sfinților sau din cultul și tipicul Bisericii noastre, unul dintre principalele subiecte pe care le urmărim […] este și acesta: de a aduce în fața dumneavoastră, în câteva rânduri, informații și idei teologice legate de istoria unor Icoane și de modul în care au fost pictate sau descoperite. Poate că deseori ne-am întrebat, în pelerinajele noastre sau observând anumite Icoane în mediul on-line, care este scopul unor elemente iconografice și am căutat, ulterior, explicații. Astfel, prin aceste editoriale pe care le publicăm constant, venim în întâmpinarea dumneavoastră cu unele idei lămuritoare sau clarificări, pentru a dobândi un soi de „cultură generală” iconografică de care fiecare dintre noi, în calitate de creștini, ar trebui să ținem seama și să ne-o însușim.

Printre aceste Icoane care ridică de multe ori semne de întrebare din partea închinătorilor se numără și Icoana Maicii Domnului „Bucuria tuturor celor necăjiți” sau Icoana „cu copeici”, cinstită de Biserica noastră Ortodoxă an de an în data de 23 iulie, la trei zile după prăznuirea Sfântului și Slăvitului Proroc Ilie Tesviteanul, minunatul făcător de minuni și râvnitor către Dumnezeu, cel căruia stihiile s-au supus și cerul i-a dat ascultare, după cum spune imnografia. Care este povestea acestei Icoane, cum a apărut ea și, mai ales, ce legătură există între Maica Domnului și acele „copeici”? Aflați în rândurile de mai jos!

Întâi de toate, trebuie să spunem că această Icoană a Maicii Domnului, intitulată „Bucuria tuturor celor necăjiți”, așa cum, de altfel, o numim pe Maica Domnului în Paraclisul închinat ei și în multe alte rugăciuni, a fost zugrăvită în spațiul rusesc cu mult timp în urmă, începând cu anul 1683. Atunci, pictorul imperial Bezmin a pictat o Icoană care o înfățişa pe Maica Domnului ca aducătoare de bucurie celor aflați în necazuri.

Astfel, la o primă vedere, Icoana Maicii Domnului „Bucuria tuturor celor necăjiți” din Sankt Petersburg poate părea cel puțin neobișnuită. Numărând cu atenție, observăm că pe suprafața Icoanei sunt lipite 12 monede mici, fără a avea o rânduială anume. Cei dintre dumneavoastră care ați mers în pelerinaje mai ales în zona Greciei, cunoașteți că în zona inferioară a unor Icoane făcătoare de minuni de află foarte multe fotografii, bijuterii din aur și argint sau bilețele cu mărturii scrise ale părinților care au dobândit naștere de prunci, sau ale celor care s-au vindecat în mod miraculos de multe boli.

De această dată, însă, lucrurile stau altfel. Istoria Icoanei urcă în timp până în ziua de 23 iulie 1888, la mijloc de vară, când oraşul Sankt Petersburg a fost cuprins de o furtună cum rar le-a fost dat localnicilor să vadă până atunci. După ce vântul și tunetele au zguduit ferestrele Bisericii în care se afla această Icoană a Maicii Domnului, un fulger a lovit sfântul locaș și imediat acesta a fost cuprins de flăcări mistuitoare, arzând în totalitate. După tradiția locului, se pare că fulgerul a căzut chiar pe cutia milei, așezată sub Icoana Maicii Domnului, în care se strângeau bănuții pentru ajutorarea săracilor care veneau Duminica la Biserică. În clipa în care furtuna s-a potolit, credincioșii alături de preotul paroh au venit într-un suflet să vadă ce-a mai rămas… și au găsit cărțile și strănile din lemn făcute scrum, covoarele de asemenea, iar printre toate așchiile arse și cărbunii stinși de ploaie au întâlnit minunea: Icoana Maicii Domnului rămăsese intactă, așa cum o știau ei din fiecare Duminică, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat acolo. Ridicând-o de la pământ, au văzut că pe Icoană se află lipite 12 monede de jumătate de copeică, martore ale necazului care s-a întâmplat în acea Biserică. Pentru cei care nu știu, copeica este o subdiviziune a rublei sau a grivnei, iar termenul provine de la „копьё”, care înseamnă suliță. Motivul? Primele monede cu valoarea unei sutimi de rublă aveau gravate pe o față pe Sfântul Gheorghie ucigând balaurul cu o suliță.

În ceea ce privește erminia Icoanei, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu este pictată în întregime stând în picioare printre florile din Rai, cu capul înclinat ușor, sugerând faptul că ascultă rugăciunile credincioșilor de jos, de pe pământ, căci știm că Maica Domnului, deşi este în Împărăția Cerurilor, primeşte şi ascultă cu dragoste rugăciunile noastre, ale celor necăjiți, mijlocind către Fiul ei pentru noi. Mântuitorul nostru Iisus Hristos este zugrăvit deasupra, în nori, binecuvântând. Mijlocirea neîncetată a Maicii Domnului şi dragostea ei de mamă ajută la vindecarea bolilor şi la potolirea necazurilor noastre. Acest fapt este redat în această Icoană prin faptul că Maica Domnului este înconjurată de credincioşii aflați în felurite necazuri, dar care se roagă, precum şi de Sfinții Îngeri care le poartă rugăciunile către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu.

De-a lungul timpului, înaintea Icoanei Maicii Domnului „Bucuria tuturor celor necăjiți” s-au rugat mulți ierarhi și conducători, dar și milioane de creştini ortodocşi din întreaga lume. Să o chemăm și noi în rugăciune pe Maica lui Dumnezeu în tot ceasul – și în clipele de bucurie, ca să ne încununeze viața, și în momentele de ispită și deznădejde, ca să ne fie călăuză și să ne aducă la liman.

Sursa: http://blog.bizanticons.ro.

Previous Post

Oamenii sunt lumina, reportaj realizat de echipa România, te iubesc!

Next Post

Creștinismul e credința schimbării interioare radicale

Related Posts
Total
0
Share