Preot Alexandru Lungu
A început sezonul nunților. Vinerea, sâmbăta și Duminica creștinii se distrează până târziu în noapte, motiv pentru care prezența la Liturghie are de suferit.
La Sfânta Liturghie de mâine vom asculta textul Evangheliei de la Ioan, cel cu minunea vindecării orbului din naștere. Nimic nu este mai dureros pe această lume ca nevederea. Să nu-ți vezi niciodată părinții, natura înconjurătoare, proprii copii este un adevărat chin.
Însă mai durerosă și de plâns este orbirea sufletească, cea care ne poate pune în pericol veșnicia.
Suntem sezonieri la Biserică. Participăm mai ales în posturi, în sezonul rece și la vreme de necaz. În rest ajungem extrem de rar, iar când o facem aproape fugitiv aprinzând rapid o lumânare și lăsând un pomelnic și astfel simțim că ne-am făcut datoria. Însă este o amăgire și din tot acest tablou de câștigat are diavolul.
Perseverența de a participa la Sfânta Liturghie Duminică de Duminică este una din condițiile principale ale unui creștin spre urcușul duhovnicesc. Împărtășirea continuă cu Sfânta Euharistie ține de firescul vieții creștinești, iar amânarea acestui moment doar pentru unele perioade din cursul anului este o falsă impresie că suntem pe drumul cel bun.
Orbirea sufletească ne încearcă tot mai mult și din poziția de slujitori ai Sfântului Altar trebuie să spunem lucrurilor pe nume. Falsa impresie că spovedim uneori în posturile cele mari sute de oameni, pe care mai târziu nu îi mai întâlnim în restul anului la vreo Sfântă Liturghie, însă le dăm liber la Împărtășanie ne așează într-o poziție complice, direct responsabilă la viața neglijentă a creștinilor noștri.
Nu este suficientă plimbarea de Duminică în zilele de vară pe la o mănăstire, iar atunci singura grijă este să lăsăm vreun pomelnic în grabă și apoi ne continuăm nestingheriți traseul făcând grătare în timpul Sfintei Liturghii. Credința ține de perseverență, de prezența continuă la Biserică, pe tot parcursul anului liturgic. Mântuirea ține uneori de o clipă de pocăință, altădată de o viață de străduințe. Nu știm de care parte ne vom situa motiv pentru care ar fi bine să nu așteptăm ultima clipă, întrucât nimeni nu cunoște ce îi pregătește ziua de mâine. Să fim în Biserici!
