Acatistul Cuviosului Neofit Zăvorâtul din Cipru

Rugăciunile începătoare:

Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție.

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindeni ești și toate plinești, vistierul bunătăților și dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de trei ori).

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doam­ne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vin­decă neputințele noas­tre, pentru numele Tău.

Doamne miluiește (de trei ori). Slavă… Şi acum…

Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-Se numele Tău, vie împărăția Ta, facă-Se voia Ta, precum în cer așa și pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă, dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel viclean.
Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse, Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi.

Troparele de umilință

Miluiește-ne pe noi, Doamne, miluiește-ne pe noi, că, nepricepându-ne de niciun răspuns, această rugăciune aducem Ție, ca unui Stăpân, noi păcătoșii robii Tăi; miluiește-ne pe noi.

Slavă…

Doamne, miluiește-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit; nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută și acum ca un milostiv și ne izbăvește pe noi de vrăjmașii noștri, că Tu ești Dumne­zeul nostru și noi suntem poporul Tău, toți lucrul mâinilor Tale și numele Tău chemăm.

Și acum…

Ușa milostivirii deschide-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne mântuim prin tine din nevoi, că tu ești mântuirea neamului creștinesc.

Crezul

Cred întru unul Dumnezeu, Tatăl Atotțiitorul, Făcătorul cerului și al pământului, al tuturor celor văzute și nevăzute. Și întru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toți vecii; Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, nu făcut; Cel de o ființă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut. Care pentru noi oamenii și pentru a noastră mântuire, S-a pogorât din ceruri și S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Maria Fecioara și S-a făcut om. Și S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponțiu Pilat și a pătimit și S-a îngropat; Și a înviat a treia zi după Scripturi; Și S-a înălțat la ceruri și șade de-a dreapta Tatălui; Și iarăși va să vină cu slavă, să judece viii și morții, a Cărui împărăție nu va avea sfârșit. Și întru Duhul Sfânt, Domnul de viață Făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl și cu Fiul este închinat și slăvit, Care a grăit prin Prooroci. Și într-Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolească Biserică. Mărturisesc un botez întru iertarea păcatelor. Aștept învierea morților. Și viața veacului ce va să fie. Amin.

Doamne, miluiește (de 12 ori).

Slavă… Și acum…

Veniți să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu.
Veniți să ne închinăm și să cădem la Hristos, Împăratul nostru Dumnezeu.
Veniți să ne închinăm și să cădem la Însuși Hristos, Împăratul și Dumne­zeul nostru (cu trei închinăciuni).

Apoi Psalmul 142:

Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru adevărul Tău; auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu se va îndrepta înaintea Ta. Vrăjmașul prigonește sufletul meu și viața mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morții cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine și inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. Tins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu, ca un pământ însetoșat. Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-Ți întoarce fața Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se pogoară în groapă. Fă să aud dimineața mila Ta, că la Tine mi-e nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. Scapă-mă de vrăjmașii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învață-mă să fac voia Ta, că Tu ești Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povățuiască la pământul cel drept. Pentru numele Tău, Doamne, dăruiește-mi viață. Întru dreptatea Ta, scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpește pe vrăjmașii mei și pierde pe toți cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.

Slavă… Și acum…

Aliluia, aliluia, aliluia, slavă Ție, Dumnezeule! (de trei ori)

Dumnezeu este Domnul și S-a arătat nouă, bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului (de trei ori).

Condacul 1

În peșteră te-ai zăvorât, Cuvioase, și pe aceasta în chip potrivit ai numit-o Zăvorniță, viețuire întocmai cu îngerii petrecând. Ci ca cela ce te-ai făcut sălaș al dumnezeiescului har, slobozește din toată vătămarea cu rugăciunile tale pe cei ce strigă ție: Bucură-te, Părinte Neofit, mult nevoitorule!

Icosul 1

Cu îngerească nevoință în peșteră te-ai arătat Cuvioase Neofit, strălucirea ciprioților, și prin viața ta îngerească, de îngerești daruri te-ai desfătat, bucurându-i pe toți cei ce-ți strigă acestea:
Bucură-te, cel prin care strălucește virtutea;
Bucură-te, cel prin care suspină vrăjmașul;
Bucură-te, că ai tăgăduit plăcerile lumii;
Bucură-te, că ai agonisit dumnezeiasca iubire;
Bucură-te, înălțime a curăției și a viețuirii îngerești;
Bucură-te, adânc al dumnezeieștii cunoștințe;
Bucură-te, că ești pildă de nevoință;
Bucură-te cugetătorule de Dumnezeu;
Bucură-te, că te-ai despărțit de cugetele pământești;
Bucură-te, că te-ai luminat cu dumnezeiasca lumină;
Bucură-te, slujitor plin de râvnă al lui Dumnezeu;
Bucură-te, sfeșnicul luminii dumnezeiești din ținutul Ciprului;
Bucură-te, cel prin care se întăresc monahii;
Bucură-te, cel prin care sunt luminați dreptcredincioșii;
Bucură-te, Părinte Neofit, mult nevoitorule!

Condacul 2

Neîncetat cugetând la deșertăciunea vieții cu minte primitoare de Dumnezeu, ai părăsit toate cele lumești în chip înțelept, tânjind să le dobândești pe cele de Sus și lui Hristos urmând, cu evlavie ai strigat: Aliluia!

Icosul 2

Ai lepădat legătura cu neamul și cu cei apropiați, înaripat de dumnezeiasca dragoste, și pe ascuns depărtându-te de ei, ai ajuns în mănăstirea Sfântului Ioan Gură de Aur. Pentru aceea, fericindu-te, grăim ție acestea:
Bucură-te, cel ce ai disprețuit toate cele pământești;
Bucură-te, că ai părăsit nunta pregătită de părinții tăi;
Bucură-te, cel ce ești mai înalt decât cugetele pământești;
Bucură-te, părtașule al sfintelor harisme;
Bucură-te, floare binemirositoare a dragostei lui Hristos;
Bucură-te, sabie cu două tăișuri împotriva înșelării vrăjmașului;
Bucură-te, că de tânăr te-ai lepădat cu totul de poftele cele trecătoare ale lumii;
Bucură-te, că ai primit luminarea Duhului;
Bucură-te, că ai gustat din cele nematerialnice;
Bucură-te, vas al focului purtător de viață;
Bucură-te, că șapte ani te-ai nevoit în mănăstirea Sfântului Ioan Gură de Aur;
Bucură-te, Părinte Neofit, mult nevoitorule!

Condacul 3

Putere dumnezeiască ai avut și de învățătura cea cărturărească te-ai împărtășit, cugetătorule de Dumnezeu, în Mănăstirea Sfântului Ioan Gură de Aur, sporind în citirea și scrierea celor folositoare de suflet. Acolo te-ai desfătat cu ostenelile cele dumnezeiești, Sfinte Neofit, citind psalmi și cântând: Aliluia!

Icosul 3

Ai alergat cu dor la Locurile cele Sfinte, mergând pe urmele celor cu viață aleasă și prin închinarea cea cu evlavie te-ai sfințit cu multe nevoințe, mijlocind sfințenia celor ce strigă:
Bucură-te, chip al cuvioșilor de odinioară;
Bucură-te, sfeșnicul atotluminos al Ciprului;
Bucură-te, cel de o râvnă cu vechii nevoitori;
Bucură-te, cel de o cinste cu Părinții cei cuvioși;
Bucură-te, mlădiță roditoare a ostenelilor sihăstrești;
Bucură-te, stâlp întărit de Dumnezeu cu virtuți cerești;
Bucură-te, că te-ai învrednicit de învățătura cea lumească;
Bucură-te, că te-ai umplut și de înțelepciunea cea dumnezeiască;
Bucură-te, că ai umblat pe urmele lui Hristos;
Bucură-te, cel ce înflăcărezi pe credincioși cu cuvintele tale;
Bucură-te, cel ce risipești întunericul patimilor;
Bucură-te, cămară a luminii nepătimirii;
Bucură-te, Părinte Neofit, mult nevoitorule!

Condacul 4

Dumnezeiesc râvnitor fiind al Cuvioșilor Părinți, virtuțile lor le-ai urmat și, în Cipru întorcându-te, în pustiul “Muntelui albinelor” te-ai sălășluit, găsindu-ți acolo peșteră liniștită, te-ai adus Domnului cântând: Aliluia!

Icosul 4

Te-ai suit la dumnezeiască înălțime, închizându-te în peșteră străbătută numai de soare, cugetătorule de Dumnezeu, și sălaș și curat al Preasfintei Treimi te-ai făcut, Neofite fericite, strălucind pe cei ce-ți strigă ție:
Bucură-te, că ți-ai pictat peștera cu fresce preafrumoase;
Bucură-te, că 60 de ani te-ai nevoit în a ta Zăvorniță;
Bucură-te, cel cu dumnezeiesc cuget;
Bucură-te, sălașul strălucit al Treimii;
Bucură-te, următorule al îngerilor cel înțelepțit de Dumnezeu;
Bucură-te, înălțime a sihăstriei și a nevoinței;
Bucură-te, adâncul priceperii și vas al sfintelor daruri;
Bucură-te, că te-ai ridicat la lărgime cerească;
Bucură-te, că ai înfrânt dibăcia vrăjmașului;
Bucură-te, că vindeci zdrobirea sufletelor;
Bucură-te, sfeșnicul viețuirii virtuoase;
Bucură-te, Părinte Neofit, mult nevoitorule!

Condacul 5

Locaș dumnezeiesc al cuvioaselor osteneli ai arătat a fi peștera ta cea sfântă, pe care în chip potrivit o ai numit ,,Zăvorniță”, Sfinte Neofit. Căci în ea mult nevoindu-te, Părinte fericite, strigai: Aliluia!

Icosul5

Purtător de Dumnezeu prin dumnezeiasca lucrare te-ai arătat, Neofite, și virtuțile viețuirii tale ca o jertfă Domnului le-ai adus, de Care luminat fiind, îi luminezi pe cei ce strigă:
Bucură-te, că vestea sfințeniei tale a ajuns în tot Ciprul;
Bucură-te, că mulți oameni au venit să ia de la tine povață;
Bucură-te, că din smerenie te-ai retras în altă peșteră;
Bucură-te, că ți-ai săpat în piatră locaș de închinare;
Bucură-te, că de la înălțime căzând, nevătămat ai rămas;
Bucură-te, strălucită cuvioșie a ciprioților;
Bucură-te, minte preacurată văzătoare a celor mai presus de înțelegere;
Bucură-te, vas de mult preț al darurilor lui Dumnezeu;
Bucură-te, că te-ai umplut de cerească înțelepciune;
Bucură-te, că luminezi cu raze de taină;
Bucură-te, luminător cu nematerialnică strălucire;
Bucură-te, rugător dat de Dumnezeu ciprioților;
Bucură-te, Părinte Neofit, mult nevoitorule!

Condacul 6

Curățit fiind de cele materialnice prin cuvioase nevoințe te-ai arătat pildă de virtute pentru cei singuratici și luminător al Bisericii cu lumină cerească, Neofite fericite, înflăcărând pe cei ce strigă: Aliluia!

Icosul 6

Strălucind din Peșteră ca luceafărul de dimineață, luminezi Ciprul cu nevoința, înțelepciunea și cuvântul, și împreună cu el, pe toată Biserica, care lăudându-te, îți strigă ție cu bucurie:
Bucură-te, cel plin de înțelepciune dumnezeiască;
Bucură-te, sfeșnic purtător de lumină și luceafăr al Ciprului;
Bucură-te, învățătorul a toată Biserica;
Bucură-te, că Sfintele Scripturi le-ai tâlcuit cu lumina harului;
Bucură-te, că multe rânduieli pentru monahi ai așezat;
Bucură-te, podoabă a Părinților purtători de Dumnezeu;
Bucură-te, minte luminată de Dumnezeu învățături duhovnicești;
Bucură-te, inimă mișcată de Dumnezeu spre curatele suișuri;
Bucură-te, că ai primit darul înțelepciunii;
Bucură-te, că lămurești cuvântul mântuirii;
Bucură-te, ritor purtător de Dumnezeu;
Bucură-te, grădină înfloritoare;
Bucură-te, Părinte Neofit, mult nevoitorule!

Condacul 7

Locașul tău cel sfânt, pe care îl numim Zăvorniță, s-a păzit cu ocrotirea ta teafăr de toată amenințarea, căci cu ostenelile tale l-ai sfințit, părinte Neofit. Acolo ai zidit altar pe care preafrumos l-ai înfrumusețat cu picturi ale sfinților, cântând: Aliluia!

Icosul 7

Legilor înfrânării supunându-ți viața cea de aici, ai omorât poftele trupului și ai înflorit roadele vieții celei veșnice în Duhul, Cuvioase, prin care îi bucuri pe toți cei ce cu dor strigă ție:
Bucură-te, stâlpul înfrânării;
Bucură-te, crinul nepătimirii;
Bucură-te, purtătorule de Dumnezeu, Neofite Cuvioase;
Bucură-te, nevoitorule cu ceresc cuget și zăvorâtule;
Bucură-te, unealtă însuflețită a faptelor ascetice;
Bucură-te, mireasmă cerească a inimilor primitoare de Dumnezeu;
Bucură-te, că viața întreagă în peșteră o ai petrecut;
Bucură-te, că îndrăzneala vicleanului ai frânt;
Bucură-te, mireasma cuvioasei nevoințe;
Bucură-te, luminător al bogatei cugetări;
Bucură-te, cel ce dezrădăcinezi spinii patimilor;
Bucură-te, diamantul virtuților;
Bucură-te, Părinte Neofit, mult nevoitorule!

Condacul 8

Trăind în chip străin pe pământ, purtătorule de Dumnezeu, te-ai zăvorât pe tine în peșteră, slujindu-L pe Mântuitorul, Cel ce în peșteră S-a născut pentru noi. Acolo ai petrecut întru postiri și rugăciuni, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 8

Te-ai arătat a fi îndumnezeit prin insuflarea dumnezeiască și prin osteneli pline de virtute în Cipru. Pentru aceea Lefcara, patria ta, se laudă cu faptele tale, Cuvioase, și cu dor lăudându-te, îți cântă  bucurându-se:
Bucură-te, floare binemirositoare a Lefcarelor;
Bucură-te, lauda întregului Cipru;
Bucură-te, podoaba sfintei Peșteri;
Bucură-te, că ai petrecut în psalmi și în cântări duhovnicești;
Bucură-te, organ de Dumnezeu insuflat al învățăturilor cerești;
Bucură-te, că mănăstire în jurul peșterii tale s-a alcătuit;
Bucură-te, că înveți inimile monahilor;
Bucură-te, că limpezești învățăturile cele stricătoare de suflet;
Bucură-te, cel ce ai strălucit lumina harului;
Bucură-te, luminător al strălucirii de Sus;
Bucură-te, cel ce speli întinăciunea sufletelor;
Bucură-te cel ce zădărnicești atacurile vrăjmașilor;
Bucură-te, Părinte Neofit, mult nevoitorule!

Condacul 9

Pline de har dumnezeiesc și de mireasmă cerească, ni s-au arătat nouă cu adevărat din mormântul tău dumnezeieștile tale moaște, pe care, sărutându-le cu credință, Părinte Neofit, strigăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 9

Cu tăria și puterea dumnezeiască a Mângâietorului sfârșindu-ți viața ta zăvorâtă, la lărgimea mare a cerului te-ai sălășluit,  Cuvioase Neofit, izbăvind de greutăți pe cei ce strigă ție acestea:
Bucură-te, cuviosule între Sfinți;
Bucură-te, sfântule între cuvioși;
Bucură-te, cel ce ai petrecut în peșteră viața ta;
Bucură-te, cel ce ai strălucit în aceasta viețuirea ta;
Bucură-te, că ai sfărâmat uneltirile vrăjmașului;
Bucură-te, că te-ai suit la sălașurile cerești;
Bucură-te, ocrotitor minunat al Peșterii;
Bucură-te, sfântă torță a celor din Cipru;
Bucură-te, cel ce stingi cărbunii patimilor;
Bucură-te, cel ce de Duhul Sfânt ai fost învățat;
Bucură-te, săditorule al bunei viețuiri creștinești;
Bucură-te, mijlocitorule al bunătăților dăruite de Dumnezeu;
Bucură-te, Părinte Neofit, mult nevoitorule!

Condacul 10

Către cărarea mântuirii îndreptând cu iscusință, preafericite, pe credincioșii tăi ucenici, pildă te-ai arătat celor ce pe tine te au învățător înțelept, căci mult i-ai luminat cu învățătura și cu rugăciunile tale, Părinte, pentru aceea, dimpreună cu tine cântă lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 10

Îndeletnicindu-te cu aplecarea asupra sfintelor cuvinte, te-ai umplut de cerească înțelepciune. Pentru aceea cuvântul tău, înțelepte, bucură ca o dulceață cerească soborul dreptcredincioșilor care strigă ție cu bucurie:
Bucură-te, învățătorul tainelor înțelepciunii;
Bucură-te, că multe vieți ale sfinților ai cercetat;
Bucură-te, apărătorule al dreptei credințe;
Bucură-te, scriitor de învățături de Dumnezeu luminat;
Bucură-te, sfinte nevoitorule de Dumnezeu cinstitule;
Bucură-te, vas preafrumos al miresmei celei de taină;
Bucură-te, lespede scrisă de Dumnezeu a legii duhovnicești;
Bucură-te, că răstorni puterea lui Veliar;
Bucură-te, cel ce arăți mila lui Hristos;
Bucură-te, temelie nezdruncinată;
Bucură-te, cel ce risipești întunericul minții;
Bucură-te, cel ce sădești frica lui Dumnezeu;
Bucură-te, Părinte Neofit, mult nevoitorule!

Condacul 11

Adormind cu bucurie somnul cuvioșilor, te-ai ridicat către sălașurile cele pururea fiitoare. Iar trupul tău cel sfânt în Peștera ta a fost pus, Cuvioase, de ucenicii tăi, care te lăudau și strigau: Aliluia!

Icosul 11

Lumină dumnezeiască strălucind s-a arătat racla curatelor tale moaște, Părinte, după îndelungată ascundere, ca o comoară a harului celui dumnezeiesc, dând sfințenie celor ce strigă ție acestea:
Bucură-te, vatră a harului;
Bucură-te, făclie curată a ciprioților;
Bucură-te, strălucire a cuvioșilor preoți;
Bucură-te, dreptar și podoabă a monahilor;
Bucură-te, fericire nepieritoare a darurilor date de Dumnezeu;
Bucură-te, zid neclintit împotriva vrăjmașilor celor înțelegători;
Bucură-te, că după mormânt ai fost recunoscut;
Bucură-te, că prin dumnezeiasca împărtășire te-ai îndumnezeit;
Bucură-te, cel ce dai bucurie fiilor tăi;
Bucură-te, cel ce ne înveți și pe noi prin faptele tale;
Bucură-te, potir al bucuriei celei de taină;
Bucură-te, că acum te bucuri de cereasca Împărăție;
Bucură-te, Părinte Neofit, mult nevoitorule!

Condacul 12

Se bucură întreg Ciprul de strălucitele tale nevoințe, și mai cu seamă Lefcara, patria ta, împreună cu Peștera și cu Mănăstirea Sfintei Cruci pe care tu o ai întemeiat, lăudându-te pe tine, ocrotitorul lor, și strigând Celui ce te-a slăvit pe tine: Aliluia!

Icosul 12

Cântând ostenelile tale și cinstindu-ți cununa bunei viețuiri, Părinte, te cinstim pe tine ca pe un dumnezeiesc luminător. Dă-ne nouă neîncetat harurile ajutorului tău părintesc. Căci pururea la tine cădem și strigăm ție din inimă:
Bucură-te, cel zăvorât între cuvioși;
Bucură-te, cel preaînțelept în cuvânt;
Bucură-te, vlăstarul înfloritor al Lefcarelor;
Bucură-te, păstorul dumnezeiesc al mănăstirii Peșterii;
Bucură-te, lauda întregului Cipru și sprijin tare;
Bucură-te, întărirea dreptcredincioșilor și mijlocitor către Dumnezeu;
Bucură-te, faima Bisericii Ortodoxe;
Bucură-te, sprijinul și tăria celor ce te cinstesc pe tine;
Bucură-te, cel ce te rogi să fim izbăviți de păcate;
Bucură-te, cel prin care ne umplem de lumină;
Bucură-te, rază luminoasă a cunoașterii celei adevărate;
Bucură-te, pildă de rugăciune și de postire îndelungată;
Bucură-te, Părinte Neofit, mult nevoitorule!

Condacul 13

O, preacinstite Părinte, strălucirea ciprioților, Cuvioase Neofit, slujitorul Domnului, primește laudele noastre și roagă-te la Tronul Preasfintei Treimi ca să primim și noi harul cel de Sus, cei ce cu evlavie alergăm către sfintele tale moaște și, dimpreună cu tine, cântăm Domnului, Celui ce te-a sfințit: Aliluia!

Icosul 1

Cu îngerească nevoință în peșteră te-ai arătat Cuvioase Neofit, strălucirea ciprioților, și prin viața ta îngerească, de îngerești daruri te-ai desfătat, bucurându-i pe toți cei ce-ți strigă acestea:
Bucură-te, cel prin care strălucește virtutea;
Bucură-te, cel prin care suspină vrăjmașul;
Bucură-te, că ai tăgăduit plăcerile lumii;
Bucură-te, că ai agonisit dumnezeiasca iubire;
Bucură-te, înălțime a curăției și a viețuirii îngerești;
Bucură-te, adânc al dumnezeieștii cunoștințe;
Bucură-te, că ești pildă de nevoință;
Bucură-te cugetătorule de Dumnezeu;
Bucură-te, că te-ai despărțit de cugetele pământești;
Bucură-te, că te-ai luminat cu dumnezeiasca lumină;
Bucură-te, slujitor plin de râvnă al lui Dumnezeu;
Bucură-te, sfeșnicul luminii dumnezeiești din ținutul Ciprului;
Bucură-te, cel prin care se întăresc monahii;
Bucură-te, cel prin care sunt luminați dreptcredincioșii;
Bucură-te, Părinte Neofit, mult nevoitorule!

Condacul 1

În peșteră te-ai zăvorât, Cuvioase, și pe aceasta în chip potrivit ai numit-o Zăvorniță, viețuire întocmai cu îngerii petrecând. Ci ca cela ce te-ai făcut sălaș al dumnezeiescului har, slobozește din toată vătămarea cu rugăciunile tale pe cei ce strigă ție: Bucură-te, Părinte Neofit, mult nevoitorule!

Rugăciune

O, Preacuvioase Părinte Neofit, lauda Lefcarei din Cipru, viaţă cerească ai petrecut pe pământ, petrecând 60 de ani în peșteră, și trecând din lumea cea deşartă, Domnul ţi‑a odihnit sufletul în strălucirea raiului, iar trupului tău osârduitor i‑a dăruit nestricăciunea, arătând întru tine slava numelui Său.

Acestea mărturisindu-le, noi nevrednicii şi păcătoşii, venim cu umilinţă şi evlavie, rugându‑te să nu ne treci cu vederea când alergăm la ajutorul tău.

Sfinte Părinte Neofit, cel ce din tinerețe ai părăsit casa părinților și nunta pământească ai lăsat-o, râvnind la nunta cu Mirele Ceresc, ajută cu rugăciunile tale pe cei necăjiți, ca să găsească iubirea Părintelui ceresc. Preacuvioase Părinte Neofit, cel ce, încă din copilărie fiind nevoitor şi iubitor al frumuseţii cereşti, ai strălucit cu harul tău peste toate marginile pământului, ascultă rugăciunea noastră, a celor greu încercaţi de nevoi şi de ispite. Tu, cel ce te-ai învrednicit de adevărata cunoaştere a Duhului și ne-ai învățat prin scrierile tale, fiindu-ți mintea luminată de Duhul Sfânt, mijloceşte pentru noi către Bunul Dumnezeu să ne împărtăşească şi nouă harul Său cel sfinţitor. Luminează-ne prin rugăciunile tale bineprimite de Dumnezeu pe Care roagă-L să ne dăruiască sănătate, pace sufletească şi cunoaşterea celor dumnezeieşti. Ajută‑ne cu rugăciunile tale să căutăm sfinţirea sufletelor noastre pustiite de păcate; cel ce ai fost mult nevoitor, ajută pe cei ce se nevoiesc în dreapta credinţă să împlinească în viaţa lor poruncile lui Hristos; cel ce ai fost fierbinte rugător către Dumnezeu, întăreşte rugăciunile şi sporeşte râvna şi evlavia noastră; cel ce ai coborât prin rugăciunile tale cerul în peşteră, roagă‑L pe Hristos să încălzească şi să lumineze cu iubirea Sa peştera inimilor noastre, cel ce încă din lumea aceasta ai simţit bucuria şi pacea vieţii veşnice, roagă‑L pe Tatăl Ceresc să ne dăruiască bucuria şi pacea Împărăţiei Sale.

Sfinte Părinte Neofit, păzeşte pe bătrâni în dreapta credinţă, pe tineri în viaţa curată şi pe copii în iubire de Dumnezeu şi de părinţi. Ocroteşte cu rugăciunile tale pe săraci şi pe bolnavi, pe văduve şi pe orfani, pe călători şi pe cei robiţi. Fereşte Biserica noastră și ţara aceasta de primejdii şi necazuri, şi roagă‑te pentru întreg poporul binecredincios, ca împreună cu tine să preamărească, prin credinţă şi fapte, pe Dumnezeu Cel în Treime lăudat: Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh.

Îndepărtează ispitele cele grele de la noi şi, cu rugăciunile tale, ajută-ne să biruim patimile şi gândurile noastre cele rele. Învaţă-ne, Părinte Neofit, să ne rugăm cu lacrimi; învaţă-ne să ne iubim şi să slăvim neîncetat pe Dumnezeu. Alungă dintre noi furtuna ispitelor trupeşti şi sufleteşti, neascultarea, mândria şi tot cugetul viclean. Întăreşte iarăşi viaţa duhovnicească în mânăstirile noastre şi, mai ales, smerenia, ascultarea şi sfânta rugăciune.

Izbăveşte-ne, Preacuvioase Părinte Neofit, de împuţinarea credinţei şi de nesimţirea inimii şi roagă-te Domnului să ne dăruiască părinţi duhovniceşti buni şi darul sfintelor lacrimi, ca astfel, trăind în smerenie şi viaţă curată, să dobândim cereasca Împărăţie pe care ne-a făgăduit-o Hristos. Roagă-te, Preacuvioase Părinte Neofit, împreună cu toţi sfinţii, să întărească Hristos dreapta credinţă în lume şi sfânta iubire în mânăstirile noastre, în satele şi oraşele noastre şi în toată lumea.

Nu ne uita pe noi, Sfinte Părinte Neofit, ci, împreună cu cetele cereşti, roagă-te pentru preasfinţiţii noştri ierarhi, pentru preoţi şi călugări, pentru mame, pentru copii şi pentru bolnavi, dar şi pentru pacea Bisericii lui Hristos, ca să ne acopere de tot răul cu harul preasfântului Său Duh, în Iisus Hristos, Domnul nostru, Căruia I Se cuvine laudă şi mulţumire în vecii vecilor. Amin